siciliano

Giovanni Meli XVIII secolo Indice:Poesie_siciliane.pdf Poesie letteratura Martinu Intestazione 19 settembre 2011 75% Poesie

[p. 30 modifica]

IDILIU VI.

Martinu.

    L’omu chi nesci fora di la ’mmesta,
Cu scotiri li guidi e la tutela
Di la saggia natura,
Perdi la tramuntana e si smarrisci;
5E quantu cchiù s’è d’idda alluntanatu
Tanta cchiù spersu si ritrova e senti
(Quannu di l’idei vani
Taciti pri pocu lu tumultu riu)
Richiamarisi ddà di unni partiu.
    10L’illudirà pr’un tempu la citati,
Li pompi, li spettaculi, lu lussu,
Li commodi e li gran magnificenzi;
Ma poi multiplicati
Senti l’interni passioni, e chisti
15Crisciri cu lu crisciri di l’anni,
Di lu so cori già fatti tiranni:
    Mentri da chisti è devoratu, chiama
La natura, ma indarnu;
L’abiti cci ànnu stritti li catini
20Di cui nun sapi sciogghirsi, e frattantu
Pr’illudiri a se stissu
Di liberu e giulivu si dà vantu.
    Puru di tantu in tantu: o quannu ridi
La primavera ’ntra lussuriggianti
25Ciuriti praterii: o quannu autunnu
Spinci la testa carrica di frutti
E di racina chi cuntrasta all’oru
Lu biunnu culuritu,
L’omu di la citati a summi sforzi
30Si allunga, o si strascina
Purtannusi a li campi la catina.
    Sugn’iu, sugn’iu (cussì dicia Martinu,
’Ntrà un lucidu intervallu di sua menti)
Lu snaturatu figghiu,
35Cui l’internu affilatu (unicu avanzu
Di la materna ereditati) porta
A la tenera matri, strascinannu
Li servili catini
Di lu vintusu fastu,
40E di la non mai sazia ambizioni.
Chi mi rudinu l’alma di continu,
Oh matri all’occhi toi, chi sù mischinu.
                Trovu attornu a sti aratri,
            ’Ntra rocchi e ’ntra virdura
            45La mia diletta matri
            La provida natura,
                Chi cu li vrazza aperti
            Mi tira ad idda, e chiama,
            E cu affilati certi
            50Mi mustra la sua brama:
                Chi cu sinceri affetti
            Parr’a lu cori, e dici:
            Un essiri ti detti
            Pri fariti felici;
                55Un cori pri gudiri
            Dui veraci istinti
            Spusanu a li doviri
            Piaciri ben distinti.
                Liggi cci trovi impressa
            60Unica e singulari,
            Sculputa da mia stessa,
            Di amari e farti amari.
                Chista ti stendi e accrisci
            L’essiri d’ogni latu,
            65Chista ti attacca e unisci
            A tuttu lu criatu:
                Senz’idda su la terra
            Straniu diventi a tutti
            ’Ntra na perpetua guerra,
            70Chi t’isula, o t’agghiutti.
                La menti e l’intellettu
            Ti detti a rilevari:
            Chi chiddu è giustu e rettu,
            Chi a tutti pò giuvari.
                75Li sensi a custodiri
            La propria tua esistenza,
            E a fariti sentiri
            La grata compiacenza.
                L’occhi pri contemplari
            80L’oggetti varj, e tanti,
            Chi tutti vennu a fari
            Un ordini costanti.
                L’oricchi nova scena
            Ti aprinu grata ancora:
            85Tenera Filomena
            Li alletta e li ristora.
                ’Ntra sulitaria rocca
            D’un passaru la vuci
            Li cori e l’alma tocca
            90Cu lu so cantu duci.
                Li canni armuniusi
            Di li mei pastureddi
            Fann’ecu a graziusi
            Canti di varj oceddi
 

[p. 31 modifica]

                95Lu to uduratu anchi avi
            Tributu consolanti
            Di effluvj suavi
            'Ntra tanti ciuri e tanti.
                Li frutti t'aju datu
            100Suavi e dilicati,
            Chi all'occhiu, all'odoratu,
            E sù a lu gustu grati.
                Veni, dilettu, veni,
            La matri tua ti chiama
            105'Ntra li vuschitti ameni,
            Sutta 'na virdi rama.
                La paci in cui mi fidu
            Trovi cu mia sulidda,
            E amuri, chi lu nidu
            110Conz'a 'na turturidda.
                La fidiltà di attornu
            Mi trovi 'ntra li cani,
            Attenti notti e jornu,
            Amici e guardiani.
                115Palazzi mei priggiati
            Sunnu sti eccelsi munti,
            Sedi la maistati
            'Ntra la sublimi frunti:
                Vera magnificenza
            120Vera grandizza è in iddi;
            Umana arti e potenza
            Quantu sù picciriddi!
                Osserva comu spiccanu
            Dda supra querci e ruvuli,
            125Chi li soi testi ficcanu
            In menzu di li nuvuli!
                Quantu sti rocchi alpestri
            Cuntennu in macchi e in grutti
            Di alati e di pedestri
            130Razzi viventi lutti!
                In aria suspisi
            Attornu a chiddi alturi
            Filanu ad ali stisi
            L'Aquili e li Vuturi.
                135Di chiappari li troffi,
            Li macchi a cunfaluni
            Di areddara, sù stoffi,
            Sù adorni a ddi ruccuni.
                Ammira di dda susu
            140Comu un perenni ciumi
            Ruina maestusu
            L'unni mutannu in acumi!
                Dintra l'occulti vii,
            Di sti gran munti in funnu
            145Li sali e gallerii,
            Li mei ricchizzi sunnu.
                Chiddi, chi umanu ingegnu
            Metti a lu primu rangu,
            L'oru e li gemmi, eu tegnu
            150'Ntra rocchi crita e fangu.
                L'agati, li graniti,
            Li marmi cchiù vistusi,
            Sù terri e petri uniti
            Senz'ordini cunfusi.
                155Fanmi di li mei grutti
            Li basi e li pilastri,
            Uniti a rocchi brutti,
            Porfidi ed alabastri
                Vidi com'iu disprezzu
            160St'inezj, a cui vui dati
            Tantu valuri e prezzu,
            Chi pr'iddi vi scannati!
                Ma lassa sti caverni,
            Nesci a l'apertu e godi
            165Li mei biddizzi esterni,
            Diffusi in varj modi.
                Oh quanti specj, oh quanti
            Aspetti variati
            Presentanu li pianti
            170All'occhi mei purgati!
                Quanti famigghi interi
            Nutricanu d'insetti,
            Chi poi volanu a scheri
            Canciati in farfalletti!
                175La viti, ch'è di razza
            Debuti e in vasciu situ,
            Vidi comu si abbrazza
            La chiuppu pri maritu!
                Chistu pri cumpinsari
            180La sua sterilitati
            Li rappi fa piccari
            Chi d'idda s'à adduttati.
                St'ulivu, ch'à sfidatu
            Lu tempu e li stagiuni
            185Da un truncu fracassatu
            Rinova un faidduni.
                Li palmi e pini sunnu
            Piramidi fastusi,
            L'epochi di lu munnu
            190Ieu tegnu in iddi chiusi,
                Lu gratu murmuriu
            Di l'acqua chi dda scurri,
            All'ervi dici: addiu,
            Ieu partu chi vi occurri?
                195Vuliti nutrimentu?
            Versu di mia stinniti
            Li radichi, e a mumentu
            Lu nutrimentu avriti.
                L'arvuli in ricumpenza
            200Li rami ad idda stenninu
            Di la sulari ardenza
            Cu l'umbri la difenninu.
                Vidi quantu sù grati,
            Quantu riconoscenti!
            205St'esseri inanimati
            S'amanu da parenti.
                Nè cridiri chist'unni
            Inabitati: acchiana
            Supr'acqua, e mi rispunni
            210Gracchiannu la giurana.
                Cu squami poi d'argentu
            Guizzanu muti in funnu
            Autri chi a st'elementu
            Additti da mia sunnu.
                215Li susurranti apuzzi
            Sparsi 'ntra ciuri ammira,
            Tornanu a li cidduzzi
            Ricchi di meli e cira:
                L'armonica unioni
            220Si d'iddi scupririssi,
            Di tua condizioni
            Tu ti virgugnirissi.

[p. 32 modifica]

               Ultra di l’indefessi
          Alati mei vicini,
          225Febu, chi gira e tessi
          Noi porta pilligrini
               Presenta ogni stagiuni
          Li specii soi distinti
          A sbardi ed a squatruni
          230Di pinoi vario-pinti.
               Soi nunzj e messaggieri
          La primavera manna
          Rinnini, chi leggeri
          Scurrinu d’ogni banna.
               235Poi junci accumpagnata
          Di quagghi e di sturneddi,
          E d’una smisurata
          Fudda di varj ocedddi.
               Ieu tutti li cunfidu
          240All’arvuli e a li prati
          Pri farisi lu nidu,
          Nutrirsi li cuvati.
               Multi l’està vulannu
          Cu nova reda allatu
          245In cerca si nni vannu
          Di un clima timpiratu.
               Di lodani in autunnu,
          Di turdi e calandruni,
          Di pettirrussi abbunnu,
          250Di pispisi e pinsuni.
               L’invernu li gaddazzi,
          Li groi li nivalori,
          E in margi e in pantanazzi
          Aju anatri e trizzoli.
               255Nè cumpagnia mi manca
          Di armenti, e greggi; e chista
          Nò, nun mi opprimi e stanca,
          Ma grata mi è a la vista.
               Mi opprimi e stanca, oh quantu
          260Tumultu di citati,
          E da vulgari chiantu
          Fastu di sfacinnati.
               Cabali, intrichi, frodi,
          Disordini e scumpigghi..
          265Oh cechi, e in strani modi
          Digenerati figghi!
    Cussì a lu cori di Martinu parrà
L’ingenua natura. E la ragiuni,
Chi di la virità senti la vuci
270La gusta e trova duci,
L’accogghi, si cummovi... ed eccu già...
Ma li passioni indomiti e sfrenati,
Chi di la prima etati
Suggiugata l’avianu, opponnu ad idda
275Negghia di van’idei,
Chi li veraci ottenebra e confunni.
Cussì Martinu, chi gustatu avia
Un lampu di saggizza, è riturnatu
Machina comu prima,
280Da l’abiti muntata.
E comu navi in timpistosu mari
Senza timuni, nè pilota, tali
Resta l’afflittu a la discrizionì,
Ed a l’arbitriu di li passioni;
285E senza chi si accurgia
Di l’internu complottu e di l’intricu,
Pri lu ristanti di sua vita è trattu
A fari chiddu chi avia sempri fattu.

Testi correlati