Pagina:Poesie siciliane.pdf/268

509 d. chisciotti e sanciu panza 510

16
     Era chistu cchiù vecchiu d’una cucca,
Ma cchiù assai d’una lesina suttili;
Trasi dintra li cori, e si cci aggiucca,
Spiannu li malizii fimminili,
E li genii unni cchiù la donna abbucca;
Chistu dunqui parrannu a lu so stili,
Dissi: o magu, t’inganni, si tu pensi,
Chi la biddizza fa conquisti immensi.
17
     Jeu, chi sù anticuliddu, ti cunfessu,
Chi a lu munnu áju assai vidutu, e ’ntisu;
Tanti brutti di l’unu, e l’autru sessu
Sù stati accetti cu festa, e cu risu;
Siccomu poi pri l’ordini sconnessu
Multi beddi, e pri meriti, e pri visu,
Fannu sempri badagghi; e li mischini
Sù canciati pri scorci di luppini.
18
     Lu bellu è riserbatu pri li Dei,
D’iddi sulu è distintu, ed è vulutu;
Pirchì ánnu in menti li sublimi idei,
E pir chistu fu Aduni ben vidutu;
Ma li donni murtali all’atti mei
Nun ánnu autru principiu conosciutu
Chi lu capricciu, quali è cecu in tutti,
Nè discerni li beddi, nè li brutti.
19
     Dissi, e l’autri applauderu a lu so diri,
Cui calannu la cuda, e cui li corna;
Ma lu magu gridau: vogghiu sapiri
Si stu capricciu è fissu, o parti, e torna,
Ed unni ’nfini vannu a conferiri
Li capricci di donna bella, e adorna?
Di’ tu, diavulazzu jimmurutu,
Nesci ’mmenzu, o ti sonu lu tabbutu.
20
     A sti paroli si aggiusta e si addobba
Lu spiritu, e poi ’mmenzu si cafudda,
Dicennu: benchì dintra la mia gobba
Cci áju cinquanta lemmi di midudda,
Puru nun è bastanti tanta robba,
A scannagghiari li cori a cipudda
Di li fimmini, e ’mmenzu a tanti fogghi,
Dimmi, la verità comu si cogghi?
21
     Del restu pri la lunga esperienza,
Dicu, chi li capricci sù infiniti;
Sù varii sempri, e, in nostra confidenza,
Cchiù strammi di stu jimmu, chi viditi;
Di Pasifi nun parru, la decenza
Da nui si salva cchiù, chi nun criditi,
Mancu di Semiramidi rigina,
Nè di Flora, di Fulvia, e Messalina.
22
     Ma dicu in generali, ca sù tanti
Li soi capricci, e sù cussì diversi
Ch’eu nun mi fidu di tirari avanti,
Nè mancu di citari capiversi;
Parri lu meu collega, ch’è galanti,
Lu gran Ciciamiciacia; tu cunversi
Cu brillanti e bizzarri, addunca dicci
Quali sù di li donni li capricci?
23
     Ciciamiciacia è un terminu infernali,
Chi voli diri, amanti di li donni;
Chistu tineva sempri un arsenali
Di cunticeddi, favulicchi, e sonni,
La materia di scufii, di gali,
Pittinaturi a kappa, o ad ypsilonni,
’Nsumma l’usi galanti e li gran modi
Iddu li spira, si nni applaudi e godi.
24
     Usava in facci lu bianchettu, e avía
Una gamma pustizza, ma pulita;
Aveva un occhiu a sguinciu, ma vidía
Pri menzu di una lenti favurita;
Nun avía denti, ma si li facía
D’avoliu, e li ’ncruccava cu la sita;
Era tignusu, e finta e ’mpruvigghiata
Tinía ’na bella zázzara ’ngrifata.
25
     Annacannusi tuttu niscíu in menzu,
Comu strúmmula, ch’á lu pizzu tortu,
Poi si cuncerta languidu e melenzu,
Odorannu un’essenza pri cunfortu;
Fici ’na rivirenza, e dissi: eu penzu
Chi pri una donna si vistiti un mortu
Di sfrazzi e gali, chista in un istanti
Farrà pr’iddu la pazza e spasimanti.
26
     Quannu di poi cc’intoppa un smorfiusu,
Chi si annaca, e chi va tuttu affitatu,
Chi si munci, e chi fa lu spasimusu,
Chi cci metti ’ncostu appittimatu,
È un mobili per iddi priziusu,
Lu guardanu cu l’arma, e cu lu ciatu...
Ma Carrittigghiu, o sia tra nui Smargiazzu,
’Nterrumpi: cui si alliscia è putrunazzu.
27
     Chiddu, ch’in locu d’essiri virili,
Curri appressu li smorfii e li gali,
Si cunta da lu sessu fimminili
Pri ’nautra donna all’autri donni eguali,
Lu trattanu a tutt’usi, e l’ánnu a vili,
Pirchì l’omu lu vonnu marziali;
In effettu cu cui sempri li carti
’Mbrugghiava la Dia Veneri? cu Marti.
28
     Ti basta, a fari cu li donni scasciu,
Un uniformi, e ’na spatazza allatu,
Chi ogni turri diventa un muru vasciu,
Appena chi l’assaltu cci sia datu;
Erculi, chi facía d’ogni erba fasciu,
Vacabunnu, e smargiazzu sparaggiatu,
Vistía ruvida peddi, ed appi amanti
Onfali, Joli, e di poi tanti e tanti.
29
     Autri tempi, autri stili (declamannu
Dissi Tizzuni cu gran fumu, e boria)
La donna in oggi va sempri spusannu
L’ofanitati cu la vana gloria;
Un vecchiu, un bruttu, un barbaru, un tirannu,
S’avi gran circustanzi, avrà vittoria;
Tantu è veru, chi da iddi s’abbannia,
Chiddu è lu beddu, chi fa bedda a mia.