Pagina:Poesie siciliane.pdf/267

507 cantu nonu 508

2
     Tacianu tutti attenti, allura quannu
Sanciu intunau nell’enfasi cchiù granni:
A chi mi sforzi a ghiri rinuvannu.
O Cavaleri, li mei crudi affanni,
La dulurusa istoria raccuntannu
Di la perdita mia, di li mei danni?
Puru pri lu disiu di sudisfarti,
Li mei guai cuntirò di parti in parti.
3
     E prima ti dirrò d’un magu astutu
Li stratagemmi, e li lascivi incanti,
E li mutati formi, unn’è vinutu
A fari tanti latrucinii, e tanti;
Poi (casu orrennu, e mai ’ntisu, o vidutu!)
Di una soru, dirrò, vaga e galanti,
Chi pri l’onesta sua saggia cundutta,
Fu trasmutata in una vecchia brutta.
4
     Pirchì semu ridutti, amari nui!
In certi tempi accussì scostumati,
Chi la virtù, e l’onuri tutti dui
Si posponnu a li favi caliati;
Nè nni putemu, oimè! priggiari cchiui,
D’essiri boni genti, ed onorati;
Pirchì st’espressioni in oggi vali
Lu stissu, chi chiamarinni minnali.
5
     Ma tu curtisi, e saggiu Cavaleri,
Chi ái datu provi d’onestà, e valuri,
Si la mia causa è giusta, e sù sinceri
L’acerbi peni mei, li mei duluri,
Prumetti d’impiegari tutti interi
La forza e lu coraggiu in miu favuri.
(Don Chisciotti promisi, e lu jurau,
E lu gran Sanciu Panza ripigghiau):
6
     A li pedi di un munti supra un lagu
Dintra di ’na caverna ávi lu giuccu
Un immenzu ociddazzu ornatu, e vagu,
Chi sbulazza ’ntra l’umbri comu un cuccu;
Chistu è un sollenni, e portentusu magu,
Chi chiamari si fa Mustamacuccu;
Fu conceputu dintra ’na vaddata
Da un Satiru lascivu e d’una fata.
7
     Ereditau, nascennu, da lu patri
Lu focu ardenti, e la lussuria immenza;
Nutritu, ed educatu da la matri
Nni apprisi tutti l’arti e la scienza;
Criscíu lu capu-birbu di li latri;
Ma supra tuttu poi senza licenza
Di patri e matri, di frati e mariti,
Rubbava li picciotti sapuriti.
8
     Ora ci li strappava a forza aperta,
Mutatu in ociddazzu di rapina;
Ora canciatu in musca, ed in lucerta,
A porti chiusi trasi, e fa ruina;
E quannu li parenti misi all’erta,
Stannu in guardia di un purci chi camina,
Iddu li muta in pezzi di ricotta,
E resta sulu poi cu la picciotta.
9
     Ma un vecchiu, un latru, un mostru, un negromanti
Putia spirari mai, chi da li beddi
Fussi trattatu d’amicu, e d’amanti?
Anzi in locu di manzi picureddi
Trova tigri di rabbia fumanti,
Chi cu l’ugna cci tiranu a la peddi,
Si torcinu, e cu tutti li minacci,
Di raru cci surtíu, guardarli in facci.
10
     Vidennu dunca: chi la vijulenza,
La forza, li minacci, lu tirruri
Nudda amicizia, e nudda conuscenza
’Annu pututu fari cu l’amuri;
E chi senza l’amuri, e cumpiacenza
Nun cc’è piaciri mai, chi ávi sapuri,
Penza pri via d’incanti, ed autri ’mbrogghi
Soggiogari l’amuri a li soi vogghi.
11
     A stu fini intimau giunta sollenni,
Chiamannu li diavuli cchiù dotti,
Chi a li paroli magici e tremenni
Ogn’unu cursi, comu megghiu potti;
Iddu la virga supra tutti stenni,
E poi cumincia: oh figghi di la notti,
Chi mantiniti lu munnu in scumpigghiu,
’Aju bisognu d’un vostru cunsigghiu.
12
     Già lu sapiti, ca jeu sugnu liccu,
E chi cci tiru a la carni munnana,
E cchi tant’è lu forti, chi m’addiccu,
Cchiù nun cc’è cosa poi, chi mi aluntana,
E chi di cca e di dda fazzu lu sbriccu,
Comu si fussi ’na musca tavana;
Ma nudda, oimè! cu mia cci voli patti,
E trovu tanti tigri e tanti gatti.
13
     V’áju vattu chiamari a stu congressu,
Pirchì vogghiu da vui truvatu un menzu,
Pri essiri ben vulutu da lu sessu,
Pri cui mi sentu l’animu propenzu;
Vogghiu chi m’offerisca amuri stessu
Li frutti di un reciprocu consenzu,
Pri pruvari lu veru, e dilicatu
Gustu esquisitu di l’amanti amatu.
14
     E si mai cc’è tra vui, cui teni a menti
Di Aduni li biddizzi immenzi, e rari,
Mi nni fazza un ritrattu cca presenti,
Pirch’eu mi vogghiu in iddu trasfurmari;
Jeu vogghiu chi pri mia tutti li genti
Avissiru pri amuri a smaniari,
Ch’ogni donna s’inciammi a la mia vista,
Nè cci sia bedda cchiù, chi mi resista.
15
     Dissi, e un oscuru ciarmulíu s’intisi
’Ntra tutta dd’accademia curnuta;
Comu quannu li vespi sù surprisi
Dintra la tana da una serpi astuta;
Ma supra tuttu spiccanu li risi
Di un farfareddu di tagghia minuta,
Chiamatu Catapocchiu all’autru munnu,
Chi sona in nostra lingua, Pisca-a-funnu.