40
Comu! ti maravigghi, e ti rannicchi!
Ma tu divi sapiri, o campiuni:
Ch’in Roma da li ciciri e linticchi
Li lentuli nasceru e Ciciruni;
L’antichi mei tinianu in osti e nnicchi
Cucuzzi, e foru ditti cucuzzuni;
Doppu accurzaru, o divintaru muzzi,
E foru ditti simplici cucuzzi. 41
Ma comu cc’è una distanza immenza
Da l’antichi romani sinu ad ora,
A pocu a pocu è divintata menza
L’antica mia cucuzza primalora.
Ma, ripigghia l’Eroi, cu tua licenza,
Nun so si chista poi bastanti fora,
Misa in testa per elmu a riparari
Li spati, chi cci vennu a cuntrastari. 42
A sta difficultati Sanciu sputa;
Torna a sputari, e pigghia tempu, e lena;
Menzu ’mbrugghiatu tussi, e poi stranuta,
Poi si ciuscia lu nasu, e si serena,
E dici: è già da tutti conosciuta
Di li Titani la superba scena,
E di l’immenza audacia li provi
Quannu ficiru guerra a lu gran Giovi. 43
E li tri munti Olimpu, Peleu, ed Ossa
Carricannuli ’ncoddu, li pusaru
L’unu supra di l’autru, ed auta e grossa
Sinu a lu celu ’na muntagna alzaru,
A la quali cci dettiru ’na scossa,
Pri cui tutti li Dei si scuncirtaru
A signu, chi timennu un gravi dannu,
Misiru tutti a fuiri trimannu. 44
Cui d’una parti, e cui di ’nautra sferra
Pri timuri di l’orridi giganti;
Già traballa lu celu a tanta guerra,
Ed è già ruttu in tanti parti e tanti;
Alcuni di li Dei vinniru ’nterra,
Trasformati in armali stravaganti,
Ed autri si ammucciaru ’mmenzu all’orti
Dintra di l’agghi e li citrola torti. 45
Ma supra tutti poi la Dia Giununi,
Mentri cerca ’ntra l’orti un’ammucciagghia
Di trasiri pinsau ’ntra un lumiuni,
Ma li denti cci liganu, ed ammagghia;
Si cci presenta appressu un gran muluni,
Si lu gira di dintra, ma poi stagghia,
Trova, chi eccettu d’una galliria,
Nuddu ripostu e cammarinu avia. 46
Finalmenti truvau di grossa panza
’Na cucuzza spagnola longa e torta,
Si l’elessi pri sua sicura stanza,
E dda dintra si agguccia, e si cunforta;
Cci forma poi cu garbu ed eleganza
Dui cámmari, ’na sala, e un’antiporta;
E pri ’un timiri assaltu di nnimici,
La scorcia impenetrabili cci fici. 47
E di sta scorcia appuntu è la visera,
Di cui mi vidi la testa cuverta;
Lu miu gran cippu di la parintera
Lu riciviu ’ntra ’na campagna aperta
Da la stissa Giununi, a cui grat’era
Ed iddu poi facevacci un’offerta
Ogni annu di cucuzzi, unni taluni
Chiamaru la mia razza: cucuzzuni. 48
Don Chisciotti alluccutu e stupefattu
Di tanti belli cosi, chi avia ’ntisu,
Rispusi: Cavaleri, tu m’ái fattu,
Rispusi, quasi attonitu, e surprisu;
Ma pirduna, s’eu sugnu troppu esattu,
Anzi molestu, dimmi, pirchì ái misu
Stu deformi pinnacchiu? e dammi rastu,
D’unni ti vinni ssa peddi di crastu? 49
Prima traballa, ma poi risolutu
Sanciu ripigghia: comu? nun conusci
Lu vellu chi Giasuni audaci e astutu
Da Coleu ripurtau cu l’autri trusci?
Lu trovi multu vecchiu, e sculurutu,
Lu tempu renni tutti cosi musci;
E qualchi pilu chi restau indoratu,
’A vinutu l’avaru, e l’á spilatu. 50
Chistu, cu st’autra mazza, ch’áju in manu
Ch’è chidda, cu cui in Argu fabbricaru
La prima navi sutta d’un pantanu,
Da la stissa Medea si conservaru;
La quali un incantisimu assai stranu
Supra cci fici; e chiddi, chi tentaru
La sorti ’ntra sti lochi inabitati,
Traseru interi, e nisceru crastati. 51
Sarria longu a cuntariti lu comu
Eu nni niscivi, e superai l’incantu;
Ma passamu cchiù tostu all’autru tomu,
Jamu a la cuda, chi ti ’ntressa tantu:
Doppu chi si diffusi lu miu nnomu,
E di st’imprisa si spargiu lu vantu,
Lu Suldanu di Persia ’na nuttata
Mi fici generali di l’armata. 52
Doppu d’aviri vintu li nimici,
Riturnai gloriusu e triunfanti;
Iddu pri sta vittoria mi fici
Bassà di centu cudi ed autri tanti,
Di cui nni fici parti a li me’ amici;
Autri li persi ’ntra li voschi erranti:
Una nni resta, ma chist’una vali
Quantu tutti li cudi di l’armali. 53
Lu cavaleri di la mancia attentu
Senti sti gran prodigii, e l’ammira;
Guarda e riguarda l’armi ogni momentu;
E ora cca ora dda lu coddu stira,
Aspittannusi poi ’nautru portentu,
L’occhi a lu scutu, e a la curazza gira;
Giudicu, dici, chisti sianu digni
Stari cumpagni all’autri tanti insigni.