Pagina:Poesie siciliane.pdf/264

501 d. chisciotti e sanciu panza 502

26
     Ma ogni oturi, a cui dà tanta credenza,
Dici la verità, comu un lunariu,
Chistu si vidi cu l’esperienza,
Chi a costi soi cci prova lu cuntrariu:
Ogni pitrata è un testu, una sentenza,
Pri farlu ravvidiri di lu sbariu;
Ma cu tutti li merchi, e li firiti
Iddu però facía cosi inauditi.
27
     Paria un tauru sarvaggiu ’ntra un sticcatu,
Chi manna pri li naschi fumu, e focu,
Da un populu infinitu circundatu,
Chi lu và stimulannu ad ogni pocu;
Unu cci abbija un panaru sfunnatu,
’Nautru cci lassa un pupu a lu so locu,
E in tantu, mentri curri, e mentri torna
Ribumbanu li petri ’ntra li corna.
28
     Non ostanti l’esercitu ’nnimicu
S’era riduttu, sempri rinculannu,
Sinu a li casi, duvi di l’amicu
Stava Sanciu li nozzi ralligrannu;
E multi pri livarisi d’intricu,
Anchi dintra si jévanu ammucciannu,
Pirchì aveva un aspettu, un’ira tali,
Chi pareva ’na furia infirnali.
29
     Affaccia Sanciu, e cu stupuri immenzu
Vidi, e conusci l’anticu patruni:
È vivu! dissi, o sù strammu di senzu!
Chi scappau da li regni di Plutuni?
Dunca è veru, ch’aperti, e rutti ’mmenzu,
O annigati, o tagghiati c’un asciuni,
L’Eroi di li poeti, e romanzeri,
Trizianu la morti, e vennu arreri!
30
     Poi vutatu cu chiddi, ch’ávi attornu,
Dici: signuri mei, di chista imprisa
Lassáti a mia la cura: ch’ora tornu,
E v’aggiustu ogn’impignu, ogni cuntisa.
Accussì dittu, scurri ddu cuntornu,
E in pocu tempu, cu multa surprisa
Di tutti chiddi, si vitti turnatu
Di lu modu seguenti cuncirtatu.
31
     S’avia adattatu ’ntesta pri visera
’Na ventri di cucuzza sbacantata,
Supra di l’elmu avía pri pinnacchiera
’Na cuda di cavaddu ’mpidugghiata;
Poi ’ntra lu pettu pri curazza cc’era
’Na cutina di squatru disiccata,
E ’ntra li spaddi avía di pilu ’mmiscu
Una peddi di crastu varvariscu.
32
     Pri scutu un gran cuverchiu ruginusu
A lu sinistru vrazzu avía ficcatu;
Cu la destra ’mpugnava vigurusu
Una mazza di mastru calafatu:
Cu st’aspettu bizzarru, e capricciusu
Sanciu cumparsi tuttu affacinnatu,
Gridannu: largu, largu, olà, birbanti,
Faciti chiazza a un cavaleri erranti.
33
     La maravigghia insemi, e lu ridiculu,
Chi Sanciu cci ’mmiscau ’ntra st’azioni,
Fannu, chi ogn’unu resti perpendiculu,
Senza chi fazza ’na mutazioni;
Siccomu avirria cursu poi periculu
Qualunqui avissi avutu ambizioni,
D’essirsi avvicinatu unni l’Eroi,
Chi pri l’ira ’un vidia di l’occhi soi.
34
     Ma quannu si conusci, e s’assecunna
La vera passioni dominanti,
Un picciriddu di la pappa, e nunna
Porta pri li mustazzi un gran giganti,
E lu grann’omu di menti profunna,
E l’accortu puliticu farfanti,
(Si a lu debuli so dati l’attaccu)
Diventanu pigghiata di tabbaccu.
35
     Sanciu, chi conuscía perfettamenti
Di lu patruni l’induli, e sistemi,
Si parti ad incontrarlu arditamenti,
Non ostanti chi chiddu smania, e fremi;
E arrivatu cci dici: o cummattenti,
Li toi prodigii sunnu stati estremi,
Ed eu chi vegnu da la silva Ardenna,
Nun vitti cosa mai cussì stupenna.
36
     E si, comu apparisci da l’aspettu,
Tu sì curtisi, quantu valurusu,
Ti pregu ad impiegari a megghiu oggettu
Lu vrazzu to putenti, e generusu;
Tu sulu forsi da lu celu elettu
Sarai contra un incantu portentusu,
Pri cui ’na donna la cchiù bella, e onesta
Pri magica putenza oggi è ’na pesta.
37
     Comu supra lu focu, chi sfaidda,
A pignata, chi vugghi e carcaria,
Si cci jittati un pocu d’acqua fridda,
Si quieta, e nun ávi cchiù valía:
Cussì a ddi primi accenti si arrifridda
L’ira, ch’in pettu a Don Chisciotti ardia,
A signu, chi sarvatasi la spata
Accogghi a Sanciu cu manera grata.
38
     Dicennu: Cavaleri assai curtisi,
Sacci, chi lu miu vrazzu, e lu miu pettu
Nun á scanzatu mai li grann’imprisi,
Multu cchiù pri lu sessu, ch’eu rispettu,
Portami unni tu voi, ma fa palisi
Prima cui sì; poi dimmi a quali oggettu
(Si è licitu sapirlu) voi purtari
St’armatura, e st’insigni singulari.
39
     A sta proposta s’arraspa la testa
Sanciu menzu ’mbrugghiatu, e poi rispunni:
Cavaleri la tua dumanna è onesta,
E la tua gintilizza corrispunni;
È giustu, ch’eu ti fazza manifesta
La mia condizioni, e ti assecunni,
Sacci, ch’eu sù chiamatu in lingua muzza
Lu cavaleri di menza cucuzza.