Pagina:Poesie siciliane.pdf/258

489 d. chisciotti e sanciu panza 490

24
     Un pezzu d’asta forma lu trinchettu,
L’árvulu di maístra però manca;
A st’importanti imprisa veni elettu
Sanciu, chi stenni già la manu manca;
Teni alzata la vila in situ rettu,
Cu l’autra cala la cammisa all’anca;
Ch’impiegati li causi pri banneri,
Ci ’mpuppava lu ventu pri darreri.
25
     Pirchì arrivassi sanu e salvu, ’un cura,
Ch’avissi rifriddatusi li chiappi;
Lu so cumpagnu vista sta figura,
Nun pò impediri, chi lu risu ’un scappi,
Fratantu cu diversa positura
Teni spalmati ancora li soi drappi,
Pri cogghiri lu ventu, e farli unciari,
E putiri la varca caminari.
26
     La quali, ancorchì lenta, puru á fattu
Lu so caminu cu lu ventu friscu;
Già distanti si trovanu gran trattu
Da lu scogghiu lasciatusi di friscu;
Sanciu già si sinteva un pocu attrattu,
Tantu in iddu avía opratu l’arrifriscu;
E o sia lu motu, o sia lu vrazzu all’aria,
È ammaraggiatu, e la testa ci sbaria.
27
     L’arvulu di la maístra già vacilla,
E lu trinchettu minaccia ruina;
’Mmatula grida lu pasturi, e strilla,
Sanciu ’un senti cchiù liggi, e disciplina,
Jetta un suspiru, chi ’ntra l’aria trilla;
Tutta la ventri già si cci arrimina,
Poi cadi, e in cadir’iddu, eccu ridutta
La varca nuda, e disarmata tutta.
28
     Cussì succedi, quannu un picciutteddu
Fabbrica cu li carti, o li tarocchi,
Un sparmatu, e magnificu casteddu
Cu l’archi laterali, e cu li rocchi,
Ch’in mittirici l’ultimu cappeddu,
O cci trema la manu, o chi lu tocchi
Lu sulu ciatu, cadi in un momentu
L’opra chi cci custau sì lungu stentu;
29
     Tali a funnu caderu e vili, e antinni,
Cioè jippuni, e cáusi di tila;
Lu vrazzu nò, chi Sanciu si lu tinni
Per usu propriu, ma lasciau la vila:
Accussì duci duci sì nni scinni
’Nfunnu la varcuzza, e si cci ’nfila,
Pirchì cci pari lu celu un cintimulu,
E la testa cci gira, comu animulu.
30
     Stari nun vonnu cchiù ’ntra lu so locu
Li visceri, e si affrettanu a scappari,
E stizzati rigettanu ogni pocu
Tuttu chiddu, chi ponnu rigettari;
Comu quannu si appiccica lu focu
Dintra ’na casa granni a tri sulari,
Chi pri li porti, e pri li cuvirtizzi
Nescinu a furia robbi abbruscatizzi.
31
     Lu pasturi fratantu và salvannu
Da lu naufragiu cáusi, e jippuni;
Poi li và da se sulu situannu
Parti a la puppa, parti a lu timuni,
Parti a li lati li veni adattannu
Cu nassi, chi truvau misi a ’na gnuni,
Usa l’industria sua particulari,
Chi supra Sanciu ’un cci pò cchiù cuntari.
32
     Eccu junta la varca unni arrivaru
L’amata spiaggia a vidiri d’impressu;
Si cci presenta avanti l’occhi un scaru,
Protettu da un gran váusu, chi cc’è appressu;
’Na turri è supra, di cui, quannu è chiaru
Lu mari, mustra in funnu lu riflessu;
E sedi ’mpizzu di ddi rocchi duri
Qualchi pacinziusu piscaturi.
33
     ’Ncostu la turri è un chianu, unni cci pasci
Un asinu a li pedi ’mpasturatu;
Cordi di spartu stisi lasci fasci
Penninu a mari, e dda cc’è arrimurchiatu
Un lanteddu cu li vili vasci,
E un marinaru menzu sgammittatu
Metti un pedi tra un scogghiu, e l’autru a moddu
E veni a terra cu li rimi ’ncoddu.
34
     Si vidianu li casi in cchiù distanza
’Ngastati ’ntra li rocchi, e ’ntra li grutti
Cu li pezzi di mura a la mancanza,
E a lu riparu di li vausi rutti;
Lu mari nata dintra cu baldanza,
Nè mancu lassiría li casi asciutti,
Si ’un cci facissi muru e bastiuni
L’arca e la rina misa a munsidduni.
35
     Multi schifazzi, e varchi di piscari
Stavanu all’acqua, o a siccu ritirati;
Autri li vili mettinu a calari,
Pri cuncirtarli a tetti, ed a pinnati;
Cca sgammittati multi marinari
Ammuttanu la varca, autri calati
Sarcinu riti, autru li stenni, e curca
Supra li rimi cuncirtati a furca.
36
     Cussì tuttu ddu traficu, ddi genti,
Ddi grutti, ddi capanni, e cosi tali
Fannu vidíri a tutti chiaramenti,
Chi chiddu è un rozzu, e simplici casali.
Lu nostru pastureddu allegramenti
Trasi dintra lu scaru tali quali;
E la sua nova navigazioni
Tira di tutti l’ammirazioni.
37
     Si sparsi la notizia in un istanti,
Essennu lu casali assai restrittu:
Chi una varcuzza disarmata, erranti,
Purtava un omu pallidu, ed afflittu;
Cursiru quasi tutti l’abitanti,
E a cui nun fu prisenti, cci fu dittu;
Comu succedi in picciuli paisi,
Chi di un piliddu si nni parra un misi.