Pagina:Poesie siciliane.pdf/245

463 d. chisciotti e sanciu panza 464

72
     No, rispusi l’Eroi, nun sarà veru,
Ch’eu ceda a la fatiga, e a la stracchizza;
Starò in traficu sempri pirchì speru
Purtari lu miu nnomu a granni altizza.
Sanciu, ch’è di natura assai sinceru,
Nun teni di sirragghiu, e già si stizza;
Dunca, dici, ’un permettinu l’Eroi,
Chi passi un’umbra pri l’affari soi?
73
     Dunca lu celu nun è cchiù patruni
Di cacciari li nuvuli unni voli?
E chi mancu a li váusi, e a li ruccuni
Lu starisi cueti cchiù cci coli?
Dunca sti stravaganzi, e sti sbariuni,
Sunnu lu fruttu di li vostri scoli?
S’è chissu, li dutturi, e saputazzi
Sunnu l’antesignani di li pazzi.
74
     L’Eroi placidamenti cci rispusi:
Sanciu, ti cumpatisciu, e ti pirdunu;
L’occhi di la tua menti sunnu chiusi,
Fora di l’umbri nun vidi a nessunu;
Li stissi sensii mei sunnu cunfusi
Pri fariti cumprenniri opportunu
Lu modu comu vennu sti portenti,
E ’un trovu espressioni confacenti.
75
     Del restu pruvirò ’na paritati:
Figúrati ca sì ’ntra ’na chianura,
E ddocu ’ncontri ’ntra li matinati
Un cacciaturi, chi dici, e assicura,
Chi dda ’ncostu cci sù lebbri agghiazzati;
Tu guardi afflittu ’ntra dda sua drittura,
A lu cchiù vidi un fumu, nè l’apprenni;
Chistu è assai pri cui è pratticu, e cumprenni.
76
     Ora, comu una picciula fumata,
Chi esala da ’na troffa, all’omu espertu
Cci duna signu di lepri ammucciata,
E senza chi la vida, già nni è certu;
Cussì eu conusciu a certa maniata
Tutti l’incanti, e cridimi ca ’nzertu:
Cci voli menti studiu e suduri
A conusciri incanti, e incantaturi.
77
     Tu ti nni ridi, e puru nni ái ’na prova
’Ntra stu fattu passatu chiara chiara:
Vidisti un’umbra, e nun è cosa nova,
Quannu la negghia lu suli arripara;
Ma pirchì mannau dardi comu chiova?
E pirchì l’umbra, ch’è di corpu avara,
Si muta in porcu, chi si vidi, e tocca?
Ed è in un tempu ed umbra, e porcu, e rocca?
78
     Signuri, via finemula ’un sia cchiui:
Sù persuasu, è cosa manifesta;
Fu veru incantu, basta a dirlu vui;
Anzi pens’iu, chi si vi afferra ’ntesta
Di cridiri ’ncantati tutti nui,
Cu l’isula lu ponti e la foresta,
Cu tuttu, chi di chistu ’un cci nn’è ciauru,
Farriti cca lu jocu di lu tauru.
79
     Addunca arripusativi per ora,
E poi pinsamu a fari lu viaggiu;
Riposo il ciel non mi concede ancora,
Cci rispusi l’Eroi prudenti, e saggiu;
Jeu vogghiu esercitarimi cca fora
Li forzi, lu valuri, e lu curaggiu;
Comu facíanu appuntu li romani
’Ntra li circuli massimi, e li chiani.
80
     Ma nun essennucci autru chi tia
’Ntra st’isula, benchì fussi scuderi,
Jeu t’abilitu a mettirti cu mia,
Pirchì è ’na prova, e nun sù cosi veri;
’Ntra li primi esercizii scertu sia
La lutta, ch’a li seculi nnarreri
Fici onuri a l’Atleti tutti quanti,
E doppu ancora a cavaleri erranti.
81
     Cu lu spissu battirisi l’azzaru
Si rendi assai cchiù splendidu, e cchiù duru;
La ginnastica in Grecia ebbiru a caru,
Chi furtifica l’omu comu un muru;
Tali nell’arti mia, nun cc’è riparu,
Bisogna esercitarimi, e tu puru;
Chi quannu lu scuderu è un gran putruni,
È macchia, chi s’estenni a lu patruni.
82
     Orsù, coraggiu, Sanciu, via da bravu,
Ch’eu pri l’amuri, e stima chi ti portu,
Mi scordu di me’ stissu, e quasi un schiavu,
Chi tu mi stassi a pettu oggi supportu;
Tu sì un piliddu, ed iu nni fazzu un travu;
Gradiscinni l’affettu, e a drittu, e a tortu
Li pugna, e vastunati di sta sciarra
Di la mia stima sianu la caparra.
83
     Si chista è stima, odiarmi, e avirmi a mali
Vi pregu; ’un è pri mia sta lezioni;
Nun sù vappu, e sfurzari un naturali,
Mi pari propriu un’indiscrizioni;
Pazzii nni aviti fattu originali,
Ma chista è grossa assai, cc’è lesioni;
Lu nasu... l’anca... ’nsumma vu di mia
Nni aviti forsi a fari anatomia?
84
     Sanciu, pri carità, si mi voi beni,
Dissi l’Eroi, nun ti mustrari vili,
Pri quantu lu miu onuri a caru teni
Cerca ostentari un animu virili;
La mia gloria si reggi, e si susteni
Anchi supra di tia, infatti è stili,
Chi pri sapiri un omu chi arti fà,
Si osserva cu cui prattica, e unni và.
85
     Orsù sbrázzati, e lassa li riguardi
Dovuti da lu servu a lu patruni;
Ti permettu li pugna cchiù gagghiardi,
Li gargi, li tistati, e l’ammuttuni,
Usa l’arti, e la forza, ’un sianu tardi
Li vrazza, nè li gammi; un bastiuni
Sia lu to corpu, ed iu da l’autru latu
Usirò l’arti mia, ch’áju ’mparatu.