Questa pagina è stata trascritta e formattata, ma deve essere riletta. |
244 | CANTI POPOLARI |
*
165. Mi ’nnamurai di lu vostru peri
Quannu a lu sonu vi vitti abballari,1
Cu ’na manuzza lu fadali teni,
L’àutra a lu ciancu, ca mi fa’ ’nciammari2.
La russittedda3 chi vi va e vi veni,
E quantu modi chi sapiti fari4!
O Ddïu chi v’avissi pi mugghieri,
Sempri a li soni v’avissi a purtari! (Bagheria).
*
166. Vita di la mia vita, anima mia,
Pri mia nun stari ’n dubbiu e ’n suspettu;
Amami e nun aviri gilusia:
Iu non aviva milli cori ’n pettu;
Unu ca n’eppi ti lu dèsi a tia5,
Veni si ni vòi vidiri l'effettu;
’Nveci di lu mè cori, anima mia,
Trovi lu tò ritrattu ’ntra stu pettu. (Piazza).
*
167. ’Ntra lu pinseri miu ti tegnu fissu,
Nun dubitari no chi nun ti lassu;
- ↑ Quando vi vidi ballare. Vedi la nota 1. di p. 243 ed i miei Usi e Costumi, loc. cit. (Nota della pres. ediz.).
- ↑ Si descrive qui la mimica delle nostre donne quando ballano. Esse, difatti, sorreggono con una mano una cocca del grembiale e l'altra puntano al fianco.
- ↑ Russittedda, vezzegg. di russetta, è l’areola rosea che si ha o nasce naturalmente od occasionalmente alle gote.
- ↑ Quanti modi, quanti movimenti mimici sapete voi fare ballando!
- ↑ Uno che n’ebbi, lo diedi a te.