 |
Questa pagina è stata trascritta, formattata e riletta. | |
| 262 |
La traduzione non è in versi come mostra di ritenere il Iorga1; ma in prosa. In versi non son ridate che le ariette con le quali si chiude ogni singola scena, sicchè ad esse soltanto van riferite le parole del Iorga, cui di buon grado sottoscriviamo, intorno ai pregi della versificazione e all’armonia metastasiana che appare ancora qua e là dove la traduzione ne è meglio riuscita e il verso scorre più facile e più armonioso. Del resto, anche la prosa non lascia questa volta troppo a desiderare come quella che ridà con esattezza, se non proprio con eleganza, il pensiero del poeta italiano.
Eccone un saggio:
Deidamia. Auzit’ai?
Achilefs. Auziiu.
Deidamia. Care obraznic iaste ala deau (sic) îndrăznìt a zadieni taina capiștii noastre cei sfinte cu ast feliu de ojete făr de orănduală?
Achilefs. Bine am zis eu, tot de spre mare vine ăst glas înfricoșat. Dar nu mă pociu priceape, ce sa fie pricina.... Ah, domnița mea, acuma precepuiu vezi ale doao corăbii aicea vin.
Deidamia. Ah, Doamne.
Achilefs. Ceți [=ce ’ti e] frică, sânt departe până acuma.
Deidamia. Să fugim.
Achilefs. De ce?
Deidamia. Nu știi că marea iaste plină de cursori, și fac răotatile lumii, tâlharii nu fusară ei de hrapiră bietele feate ale Imparatului Argus, și ai Tirii, știì preabine (sic) focul și nedreptatea ce sa întamplă mai dăunăzi la sparti (sic), îi fi auzit de elini că fac spume de necaz, dar in zadar, cerând nevasta cea necredincioasă de la Troaditu, care au furato, dar ce folos cine știe poate șăi (sic) corăbiile astea... oh pentru numele lui Dumnezeu vino cu mine.
Achilefs. Ceți (sic) pasă, sufletul mieu, Achilefs iaste cu tine.
Deidamia. Taci.
Achilefs. Dar când iți spuiu căi (sic) cu tine Achilefs.
Deidamia. Taci pentru Dumenzeu să nu te auză cinevaș (sic), că de teor (sic) dovedi, sunt perită, și tepierzu (sic), ce o sa zică atunci inșălatul tată mieu? Stii ca sa bucură gandind ca ești fata, și ăi (sic) pare bine de prieteșugul nostru, dar oare cear (sic) face decumvaș (sic) (gandind numai, imvine (să) leșin) sar (sic) întâmpla să priceapă că eu pe Achilefs iubesc iar nu pe Pira.
Achilefs. Iartăma ai mare dreptate.
(Op. cit., pp. 4-6).
- ↑ N. Iorga. Ist. lit. rom. în sec. al XVIII-lea, II, 433-4; „In sfârsit trebuie să vorbim de o traducere în versuri: ,,Achilefs la Schiro“ de Iordachi Slătineanu“ [ ,,Da ultimo ci convien ricordare una traduzione in versi; ,,Achille in Sciro“ di Iordachi Slătineanu“].
