Pagina:Joppi - Testi inediti friulani dei secoli XIV al XIX, 1878.djvu/67

Testi friulani: Secolo XVI.

241



39      S’al è amì o nimì e nol conoss,
                  Ma stiè a pensà sore di se e alfin
                  No pudintlu conossi chui ch’al foss,
                  No zà che ves dolōr di chel mischin;
                  Lu povar hom ch’altri māl ha chu toss
                  Dismontà par polsà iù dal runzin
                  E si mettè a pensà iù chul chiāf flap
                  Ch’al parè propi un hom stampāt di clap.

40      Lacrimōs ’n ore e plui, chul quel in stuart
                  Al stiè lu povar hom disconsolāt,
                  Pò al scomenzà a vaij e cridà fuart
                  E lamentassi sì ch’un amalāt
                  Ch’al havarès amòt un lèn, un muart
                  E indulcīt un ors invelegnāt,
                  Suspirant al vaìve tal ch'un flum
                  Gli parè ij voij e spièz di fūch e fum.

41      Pinsīr pal qual no stoi mai plui alègri
                  E sēs cause dal mal chu mi cunsume
                  Ce vuèio fà ch'iò soi stāt masse pegri
                  Ch'un altri inant di me la citte sbrume;
                  D'un sol chialart dal miò mal mi rintègri
                  Chu i altris han tochiāt la barbe a l'ume,
                  Ma se no hai tochiāt ni fì ni flōr
                  Par iè no vuei murì zà di dolōr.

42      La zovin bielle è propri sì chul lat
                  Chaglāt ad un, chu infinte ch'al è fresch
                  Ogni vieli pastōr, ogni infanzat
                  Si freie vulintīr par dongie 'l desch,
                  Ogni buffon si iette, ogni gran mat
                  Pur zuppant e si fās dot e manesch,
                  Ogn'un ij traij de sedon e dal sgrif
                  In fine ’l mulinār s'emple lu schif.

43      Ma tuest ch'al è vignūt smamīt e lai
                  E ch’al no n'ha savōr plui di chaglade,
                  Ogn’un si stroppe ’l nās, ogn’un lu trai
                  Par disietāt in cort od in te strade,
                  Par chest no diebis bielle zovin mai
                  Lassà chu ’l timp senze giòldel sin vade,
                  Chu quant ch'un no ha plui amōr ni sūch,
                  Un stà su la cinìse a stizzà 'l fūch.