 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
| Märchen | 65 |
schvanida. Tut combriaus e zachiaus ei il spus staus l' autra dameun, anflont … ni spusa ni ani.
Curaschus, sco el era, eis el denton semess sin via per encurir il quolm Gielgia. Tut la glieut, ch' el dumondava suenter il quolin Gielgia, rievan aber ad el el grugn, e schevan, ei sapien nuot de quei quolm. 5
Ina sera tard ei il giuven arrivaus en in stgir uaul e steunchels sco el era, eis el semess giu sin ina cuscha et ha bargiu. Denton vegn in um vegl sco peun e buglia, cun ina barba alva neu tier el e di. „Tgei bragias, miu giuven?“ — „O, jeu enquerel il quolm Gielgia, las treis giuvnas sco gielgias et il chisti de cristagl!“ — „Quei ei lunsch“, risponda igl um vegl, 10 „denton cheu has in scalfin, e mintga pas, che ti fas cun quel, vas ti treis uras lunsch; jeu sundel l' aura sut. Sinquei ha el suflau e l' aura sut ha purtau li giuven treis uras lunsch viaden egl uaul. Leu steva sper ina teuna in um, vegl sco la crappa, cun cavegls grischs e barba grischa: „Jeu sundel il luft sura“, ha quel detg, „e sai schon, pertgei ti eis cheu, e vi era gidar tei. Tscheu 15 has ina capiala, che fa tei nunveseivels!“ Cun cauld engraziament ha il giuven retschiert la miraculusa capiala, et il vegl ha suflau, ch' il luft sura ha purtau il giuven treis uras pli lunsch egl uaul. Avon il giuven steva cheu in um cun cavegls tut spalai e barba starschlida, schiglioc eunc de bunna possa, in stagn compogn. „Quei, che ti vul, ei cheu si sur quella preit 20 crap“, ha igl um detg, „e cheusi po ne il luft sura, ne l' aura sut beter tei; jeu sundel aber il favugn et hai tutta pussonza els quolms. Pren quei fest, e cu ti volvas quel, eis ti sur la preit crap!“ Il giuven ha dau ina smanada al fest, ch' il vegl veva schenghigiau, et enaquella ha il favugn fretg el sulla preit crap si. Ord il chisti dellas uldeunas, ch' era bucca 25 da lunsch, udeva ins musica e saltont. Spert ha il giuven mess si la capiala dil luft sura, et ei ius siaden el chisti de cristagl. Leu ha el viu sia spusa à meisa cun in auter, pinada de far nozzas. Bucca maufers ha il giuven entschiet à migliar daven tut quei, che vegnieva sigl tiglier de sia spusa. Quella ha quei tumentau zun fetg, et ella ei curida si en sia 30 combra; il giuven suenter. En combra ha el aber priu giu sia capiala, e cheu ha la spusa viu el. La veglia carezia ha victorisau, e mont els giu tiels cambrers, ha l' uldeuna dau a lezs la sequenta demonda: Sch' enzitgi hagi piars ina clav, e schau far ina nova, anfli aber puspei la veglia, tgei nina, ch' el drovi? La veglia, han ils cambrers maniau unanimamein. Sin quei 35 ha ella raquintau, co ei seigi iu cun ella, e quei di eunc enzinau en cul vegl spus. Jeu erel porta suppa, et à mi han ei dau in pei el tgil, ch' jeu sun sgulaus tochen encheu.
53. Las treis filieras.
Ina mumma sevilava ina gada silla feglia, ch' ella sapi bucca filar; in 40 signiur, che mava speras vi, ha udiu la rueida et ei ius siaden per dumendar, … tgei ch' ei detti de savilar. „O, la buoba vul filar il meschel ord
