 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
| 206 | Kinderspiele |
maval; perquei hai jeu priu, pendiu sin tgamin e fimentau el. Sinquei enquera il vieu ne la vieua in in matatsch ne mattatscha, che formeschen il rin. Mintga matatsch pren ina mattatscha e tgi, che resta anavos persuls, ei lu vieu ne vieua. 5
48. Las colurs.
Tier quei giuc sa ei esser tonts affons, sco ei vul. Ei vegn dau à mintgin ina colur, e mintgin sto tener endamen ella. Havent tuts ina atgna colur, vegn in eunghel pertgirader e fa: „Holla!“ ei vegn rispundiu: … „Mo en!“ Igl eunghel intrescha. Quel vegn ei dumondau, tgei 10 el vegli. El rispunda: „De tuttas sorts colurs.“ Allura legnia el ina gada las colurs. Legnia el ina ne l' autra dellas colurs, sche auda quel, che ha ella, agl eunghel. Aschia astga igl eunghel ligniar, entochen ch' el falescha. Allura vegn il giavel e legnia mademamein. Gartegia el la colur, sche auda quel, che haveva la colur ligniada, al giavel. Quei fan 15 els, entochen che tuttas colurs ein lignidas. Silsuenter staten quels digl eunghel ded ina vard e quels dil giavel de lautra vart e formeschen ina cadeina. Allura metten els enzitgei per tierm denter parvis et ufiern et entscheiven a trer. Po igl eunghel cun ses compogns il giavel, sche van tuts en parvis, quei buc, tuts egl ufiern. 20
49. Las gaglinas.
Ina buoba fa la mumma e l' autra la feglia. Allura di la mumma: „Jeu mon a far gientar, e ti stai cheu e miri bein dellas gaglinas, che nagin mondi cun ellas.“ Avon ch' ira dumbra ella, contas ch' igl ei, e va. Cheu vegn ina femma veglia e di à la feglia: „Va per in tec frina.“ Entochen che la feglia va 25 persuenter, prenda la veglia ina gaglina e marscha cun tutt. Cheu bragia la mattatscha. Bein gleiti vegn la mumma e damonda, tgei ella hagi. Ella gi: „Cheu ei stau ina femma veglia et ha detg, ch' jeu dei ira per in tec frina; entochen ch' jeu sundel ida persuenter, ha ella priu ina gaglina et ei marschada.“ Sin quei dat la mumma sin ella e di: Miri bein, bucca che ti 30 laschies ira cun il tgiet e quellas, che ti has eunc. Allura va la mumma l' autra gada, e serepeta quei, entochen che la veglia ei ida cun tuttas. Suenter va la mumma entuorn e domonda, sch' ei agien bucca viu cheu sias gaglinas. Ussa vesa ella quella femna veglia; ella domonda leza, sch' ella hagi buca viu sias gaglinas e cloma in per gadas: „Schita! Schita! pullas!“ e tuttas 35 vegnen neunavon. Vesent quei, cuorra la mumma suenter la femna veglia e dat sin quella. 50.
Il luf.
Ins metta in sessel à miez la stiva e cheu va ei si in affon en schanuglias, et ils auters van entuorn il sessel cun la domonda: „Luf! Luf! Tgei fas?“ Quel 40 sin il sessel rispunda: „Jeu level grad.“ Ussa van ei puspei entuorn schent:
