 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
| Kinderspiele | 203 |
36. Dar igl arschel.
Ils affons sesan sin in baun, tuts in sper l' auter. In va cugl arschel, et in ha de lignar. Quel digl arschel ha enzitgei pauc en siu maun, va lu cun quei tier mintgin e fa sco de metter quei el tschos ne en la capetscha … de quel e di tier mintgin: „Zuppa bein, bein, dil pli bein!“ El metta 5 aber igl arschel mo ad in el tschos ne capetscha. Tuts tegnan lur tschos, ne capetscha bein ensemen e fan parer, sco sche els havessen el. Il legnader … sto lu dir, nua igl arschel ei; gartegia el il dretg, sche eis el libers e lauter sto legnar, cass contrari sto il medem lignar vinavon.
37. Dar la portga.
10 Ils buobs, mintgin cun in fest, mettan lur festa ensemen e sisu ina buccada lenn quader, che senumna la portga. In dils buobs pren allura la festa e la portga, betta tut ensemen anavos sur siu tgau ora, e quel, il fest dil qual ei il pli datier della portga, quel ei purtgie. En in plaun fan els allura, furont enaquella, ch' els van entuorn cun ils fests, ina ruosna, 15 ch' ei numnan il priel, et entuorn quella en in rudi fan tutts ils buobs dano il purtge mintgin per sesez ina ruosna. Il purtge va ussa in tschancun … daven e betta la portga, empruont de rabitschar quella el priel, fertont ch' ils auters sesprovan de impedir quei. Rabetscha el buc en cun better, sche sto el mo stuschar ella cun siu fest, et ei dasperas aunc adina laghiaus 20 de puder seglir cun quel en la rusna d' in auter, tochen che lez fa tut pusseivel, per buca schar risar il purtge la portga el priel. Gartegia ei ad el de seglir en la rusna d' in auter, duront che lez ei buca en quella cun siu fest, sche sto lez far purtge. Aschia va ei vinavon, entochen ch' il purtge rabetscha la portga el priel. Allura catschan tuts lur festa el 52 priel e van entuorn quel, entochen ch' il davos purtge di: „Furnaisch!“ Sin quei clom enquera scadin de poder catschar siu fest en ina rusna, quel, che ha survegniu nagina, ei allura purtge, et il giuc entscheiva danovamein. Vul in u l' auter ir daven de sia rusna duront il giuc, sche di el: „Mi scamon mia rusna!“, et allura astga nagin seglir en quella, 30 tochen ch' el tuorna bucca.
38. Ils utschals.
In affon stat il cumprader, in il vendider. Ad ils auters affons dat il vendider il num d' utschals. Ussa vegn il cumprader e gi: „Jeu vi in utschi.“ Il vendider rispunda: „Tgeinin?“ Il cumprader di in num ded 35 in utschi. Ha el detg il num d' in utschi, ch' in affon haveva survegniu, sche sto quel fugir, et il cumprader sto pigliar quel, sch' el vul haver el. Mintga gada igl emprim utschi lignau sto star il niev cumprader.
