 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
71 Kèsh puek san di ciastiei de Gherdêina; auter ne konta la storia. Ma n po se nmaginè, ke ai têmpes, kanka i grofes de Wolkenstein i de Stettenecke univa te Gherdêina al frèsk, saral sta de bela festes forshi tan beles ke la festes dal di da nkuei. La fhênt arà cialà kun gran uedli, kanke i grofes univa a ciaval kun na gran quantità de servitü, duc furnii da katif ala bela moda da nlêuta. Mo plu aran cialà kanke passova i seniêiues i la seniêures de Shevun, del Trosper, da Ciastel i de Hauenstein, ke ’ univa a gran tlapes — duc a ciaval — ala gran marêndes i cêines 0 a d’autra festes ke i grofes fafhova te si ciastiei. Ma dut passa. Al di da nkuei vêifhtm apêina vel pitl sênie dla grandêzes da zakan.
Seiêur Antone da Fussel.
L troi pajan te Gherdêiua.
Na bona kcr d’êura sêura plan de Palua passa da mez 1 bosk de Reshiefa ora I»troi pajan«o 1»Purtscharsteig«, koke dish i tudêsh. N i dish»troi pajan«, percie.ke 1 ie uni fat dan truep, truep eènt ani, pu n po di, dan passa kater mile ani dai pagans ke vivova te Ghcrdêina.
Vo rifherêis forshi a liefher ksta paroles: dan kater mile ani ne saral mia no mo sta fhênt te Gherdèina, mi bon berba! Pu danz ke 1 foa ntlêuta bel thênt te nosta bela val, ma no ala bassa ske nkuei, ma su per ki auc, da Sakun i da Santa Krestina su, sun Kol de Flam, sun kel Piz i nce sun tei pitli kèui sota 1 Balest via, ke ne n’ie nianka plu al di da nkuei, percie ko.l’ega a magià via i smujà fhu dut. Po vivoa ksta puera fhênt pag’ana te kêui do krêpes, ulà k’ i foa bel segures da tieres salvoresh, daia lores i dai Iêufes. L troj pajan mbên foa la prima streda ke passova per Gherdèina. Pensêde ma ce spavênc ke 1 sarà sta datrai smi ksh troi, kantce na fambia nkonta na gran lores o n tlap de lêufes? Tan suènz sarala ma suzeduda, ke 1 pere o l’oma ke ulova defênder si pitli mutons, ie unii zarei n toc da ksta rie besties. Ce spavênt! L ne n’ie mo cênt ani ke 1 ie uni mazà l’ultima lores ora n Val Vêrda sun Reshiefa. I dan n vint ani ai mazà via n Fune£S n gran lêuf ke ie fên da udêi tl museum de Dispruk.. Bel plan, bel plan ie ruvà 1 kristianefhimo nce te Gherdèina, 1 ie rate propi de ne me falè dl dut, she miene, ke i prim kristians foa pastri rumans ke stafhova ta Pilon. Kish ie ênke unii sul troi pajan tla val, i ko kl per, ntêur 1 ann 300 do Kxisto, drê ai tèmpes del martirio de Santa Krestina, ke fova mo na muta
