../

../ IncludiIntestazione 1 ottobre 2015 25% Da definire

Historias dil munt sogn Gieri Historias dil munt sogn Gieri

Las tschereschas neras.

<poem> La feglia dil retg malsauna schascheva 3485 En siu bi letg e dolurs piteva: Quell' era dil retg la feglia soletta, Il bab teneva fetg ault sia veta. Ils miedis havevan lur arts empruau Ed alla finala al retg declarau: 3490 La matta pudein nus mo scompentar, Tschereschas neras cun dar de magliar. Ei fuva unviern ed il retg la feglietta A quel che porti tals fretgs, empermetta. Ei era in bab en quella contrada, 3495 Che veva treis mats de carschientscha stampada. Ils vegls eran loschs e maltschecs cun vischins, Duvravan en tschontschas inschins e rampins. Il giuven plidava gentil e sincer E maine fageva il manzeser. 3500 Lur bab, in puranchel, havev' en curtin In pign tscharscher de stupent origin: Carschius davos aura, quel maine calava De dar de ses fretgs; igl unviern el portava Ual sco la stad. Il bab de quels mats 3505 Pren giu cun fustitga ils fretgs delicats, Tschentond las tschereschas en canistralla Sco medischina per quella dunschala. Al vegl dils mats el di de purtar Tiel retg las tschereschas cun far salidar. 3510 Sin via quel vegn tier ina fontauna, Che nescha osut ina muott' umbrivauna, Curclada din fraissen fetg ault e lad, Passond leu speras da prescha il mat, Sigl ur dil begl in umet el vesa, 3515 Che stat a solegl e platamein sesa, Quel ha ina barba, che pènd' aden péz Giu dal baditschun entochen sil pèz. Ed ina domonda fa il grischot: „Tgei veis el canaster?“ Ed il giuvenot: 3520 „Tgaclaunas caura,“ rispunda riend, E va per la via cun losch sentiment. Il grisch en la barba marmugna zatgei, In nausch auguri probabel eis ei. Il mat alla guardia avon il casti 3525 Declara, ch' el porti al retg el vaschi Tschereschas neras ual encurridas: Las alas dell' escha sin quei ein untgidas. Tras ina turrera el vegn endadens Vid sia ventir' el pertratga savens: 3530 Mo la canistralla volend el svidar, Tgaclaunas caura el vesa roclar Sin meisa dil retg. Quel tut vilaus, Ch' el vegni dagl jester talmein beffigiaus Cul bratsch de pon las costas lai unscher 3535 Al mat supiervi, che grescha dal punscher E tuorna tiel bab cun tuorp e dolur, E tegn endament quei di de zanur. — Il bab marmuguna: „Ti eis in pulein!“ La scala el tschenta danovamein 3540 Sin siu tscharscher schi merviglius E tonscha e rimna dals fretgs gustus. Tgemblada essend la bufatga spurtella, Siu fegl mesaun el termetta cun quella Per dar il remiedi a feglia malsauna. 3545 Quei mat sco l' auter vegn tier la fontauna, E ves' a solegl il grischot spel begl: „Tgei portas en quella sportella, miu fegl?“ Mo quel enconuscha pauc hofliadat: „Strien piertg“, el rispunda cun maltschecadat. 3550 Il giuven tiel retg cun ditg tulenar Po tras las fortezias siden s' avanzar: Scadiala d' argent sin meis' ei pinada, Mo vegn dal giuven cun striens tertignada — Confus il compogn survegn la pagaglia: 3555 Il bratsch de ponn quella ga va en paglia! Cun tema il bab fa aunc in' emprova: El va sin tscherscher, enquera, sedrova, Fa pleina la tiarza canistralla, Per schar portar al retg en la sala. 3560 Il giuven dils fegls quella ga duei ir E sia fortuna culs fretgs encurrir. Tier quella fontauna el vegn, renomada, Leu sesa il vegl e fa l' emparada: „Tgei portas cun tei en la canistralla?“ 3565 „Tschereschas neras per la dunschala! Madiras e bunas, schigei in pugn plein!“ Aschia il giuven di hofliamein. Al vegl remarcabel plai la curtesia — El schagia dils fretgs e lu plaida aschia: 3570 „Treis caussas a ti jeu sai cussegliar, Ventira cheutras ti pos aquistar: De quels che han fom, cu ti vesas, spisgenta! De quels che han seit, cu ti anflas, bubrenta! E vesas de quels ti, che ein en carplina, 3575 Sedrova de metter els puspei perina!“ Il giuven engrazia pils sabis cussegls, E fa siu viadi tut senza scumbegls. Sper via el vesa in grond formicler, Che stat sper la cuscha sco in clutger. 3580 Las paupras formiclas han nuot de magliar, E ston neras foms plirs dis endirar. Ord sac el tonscha las smiulas de paun, E fiera la maglia a quellas cul maun. E siu bi viadi continuond — 3585 El vegn en in plaun tier in lag terlischont; El vesa in pesc sil salbun en il schetg, Che sto haver seit ed endira fetg. El tschenta en l' aua e lai senodar Il pesc, che stoveva senz' auter crappar. 3590 Il giuven beingleiti sin ina pastira Arriva pli lunsch e seferma e mira: In giavelet ed in aunghel leu stattan, Sil pli ault grad in cun l' auter sedattan, El vesa, ch' ei dat mintgaton o fiug: 3595 El quora vitier, dustond en quei liug E fa ina fin alla nauscha carplina, Ch' ils dus combattants sespartan perina. Il giuven pass' el palas dil retg — E dat las tschereschas a mauns endretg. 3600 La matta malsauna cun magra canviala Las bialas tschereschas tonsch' ord la scadiala, E maglia cun gust e quellas fan bein — E meglier cun ella veseivlamein, Ei vegn, ch' ella po quei di aunc levar 3605 E cun ils auters ir a gentar. — Il mat il siu premi bugen retschevess — Il retg tegn nuidis siu plaid empermess, E dat per emprova al giuven lavurs, Che quostan aunc sturlis e cauldas savurs. 3610 Bien giuven, eis staus survetscheivels a nus, Sche muossa pli lunsch, co ti eis inschignus! Dumiec cun segal ulivamein Igl ei mischedau en quest sac plein. En treis urettas ti pos seduvrar — 3615 Il segal da tut il dumiec separar!“ Tiel formicler va il giuven cul sac E rasa il graun leu en in magliac: „Formiclas, vus spertas, gidei mei zavrar Quei graun, ch' jeu possi il retg cuntentar!“ 3620 Las bunas formiclas lavuran rapid E zeivran il graun cun oreifer agid, Ch' il giuven po presentar al retg Dumiec e segal zavraus tut endretg. Il retg denton aunc buca madirs, 3625 Pretenda examens aunc pli malsegirs. „La matta, che ti vul maridar, El lag in ani ha laschau curdar, Fai in' emprova per quel obtener, A la princessa ti fas in plascher!“ 3630 Tiel pesc el lag requora il mat E roga per survitscheivladat: „Jeu hai dalla mort tei liberau, Enquera per mei igl ani curdau!“ Il pesc engrazieivel senoda giuden 3635 Sil funs dil lag e per siu legherment El anfla gl' ani terlischont della matta, Ch' ei leu sigl ur oransum ina platta. El tschaffa en bucca gl' ani cun ils dents. E dat el al giuven cun bials moviments. 3640 Il retg ha stoviu admirar quei scolar; Aunc ina lavur el dat de sligiar: „Jeu vi che ti porties sin meisa a nus La flur la pli biala dil tschiel maiestus; Jeu vi che ti porties si ord cuschina 3645 Dil giavel il fiug della gretta divina!“ Il giuven mantegn era cheu la fidonza: Sils quolms encurrend il parvis el s' avonza, El anfla leu gl' aunghel, ch' ei staus en carplina Cul giavel ed era tras el uss perina. 3650 Igl aunghel bugen exaud' il giavisch. Pil giuven el sgola el liug della glisch, Che dat las pli finas colurs allas flurs El rumpa giu ina de raras splendurs E porta al mat cun surrir curteseivel. — 3655 Uss maunca al giuven il fiug malmaneivel, Ch' ei envidaus per il giavel sgarscheivel. Mo per obtener la princessa carina El resca ded ir tier il nausch en cuschina. Dis en e dis ora tras in uaul stgir 3660 Cun grondas snavurs el sto encurrir. Finalmein el trappla quei pign giavelet, Che veva fatg pasch avon in tempset Cugl aunghel dil tschiel cugl agid dil mat. Il giuven disquora cun quei camerat: 3665 Gl' avdont digl uffiern ha tonta creanza Ded ir en cuschina en pintga distanza De dar neunavon in tizun envidau. Il giuven banduna quei liug maluardau Presenta al retg la flur, il tizun — 3670 Mussond claramein al signur e patrun, Ch' el seigi in spus de ventira famusa, Vengonz de retscheiver la feglia per spusa. Applaus dat la tablada cun plaids e cors e mauns, Con leds en compagnia sesentan quels carstgauns! 3675 Contenza ei la Gada e siara la sesiun E di a la rimnada el plaid de conclusiun: „Raquintaziuns fineschan cun nozzas alla fin: Ed er en nossa casa quest tscheiver concludin Cun nozzas preparadas; leutier jeu hai l' honur 3680 Ded envidar nies pievel e nies grazius signur.“ E Risch e Gielgi' engrazian cun nobels sentiments Per tuttas las risdadas dils hosps e survients: „Mintg' onn de gevia grassa turnein nus el casti Per star en redunonza en vies schi bi rudi.“