Lege provinziala di 24 de setëmber dl 2010, n. 11 Segondo livel de istruzion y furmazion dla Provinzia autonoma de Bulsan: differenze tra le versioni

nessun oggetto della modifica
(Porto il SAL a SAL 25%)
 
Nessun oggetto della modifica
 
Lege provinziala di 24 de setëmber dl 2010, n. 111) —
Segondo livel de istruzion y furmazion dla Provinzia autonoma de Bulsan PERT I
Segondo livel de istruzion y furmazion dla Provinzia autonoma de Bulsan
DESPUSIZIONS DE BASA REVARDËNTES L SEGONDO LIVEL DE ISTRUZION Y FURMAZIONArt. 1 (Fins dl segondo livel de istruzion y furmazion dla Provinzia autonoma de Bulsan) (1) L segondo livel de istruzion y furmazion ie pert dl sistem d'educazion provinziel nunzià tl articul 1 dla lege provinziela di 16 de lugio dl 2008, n. 5, y ie costituì dai percursc dla istruzion lizeala, dla istruzion tecnica y dla istruzion y furmazion prufesciunela, che à n valor educatif y furmatif valif. La particulariteies dl teritore dla provinzia de Bulsan sciche nce l plurilinguism y l pluralism culturel vën purtei a esprescion tla realisazion di percursc de furmazion tl respet dl articul 19 dl Statut d'autonomia.(2) Tl segondo livel de istruzion y furmazion vëniel realisà a na maniera unitera y valiva la ublianza de istruzion y l dërt-duvier de istruzion y furmazion. Tenian cont dla fundamëntes dl articul 1 dla lege provinziela di 16 de lugio dl 2008, n. 5 y di regulamënc dla UE ie l segondo livel basà sun l prim livel y l à l fin de renfurzé y avané la cunescënzes y la cumpetënzes acuisides tl prim livel. L segondo livel sustën la capaziteies cognitives, emozioneles, criatives, persuneles y sozieles dla studëntes y di studënc y l se damanda n sëns de respunsabltà y mpëni persunel. La persones che à finà via l segondo livel coche zitadins y zitadines cuscientes, njiniedes a na maniera particulera tl ciamp dla storia dla provinzia y dla autonomia de Südtirol y cumpetëntes te deplù rujenedes, ie bones de se udëi ora cunliamënc y relazions, les ie cumpetëntes tla tecnologies dla sozietà dla nfurmazion y porta pro al svilup culturel, soziel, economich y ecologich de na sozietà democratica.(3) I percursc dl segondo livel ti dà ala studëntes y ai studënc la puscibltà de realisé n si proiet de vita y n svilup culturel y prufesciunel tenian cont, tres mesures de ndividualisazion y persunalisazion tl mparé, de si ritms d'aprendimënt y de si talënc defrënc. A chësta moda sustëni l svilup de capaziteies y nteresc spezifics y segurea l suzes scolastich y la valivanza dla chances tla furmazion nce ai fins dl azes al mond dl lëur. Per la studëntes y i studënc te na situazion de desvantaje o de handicap vëniel aplicà la despusizions nunziedes tla lege provinziela di 30 de juni dl 1983, n. 20, y mudazions suzessives.TopArt. 2 (Strutura)(1) I percursc dla istruzion lizeala y dla istruzion tecnica dura cin ani y ie partii su te doi bienns y te n cuinto ann. I lizeums y istituc tecnics fina via cun n ejam de Stat.(2) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela se articulea nsci:
 
PERT I
 
DESPUSIZIONS DE BASA REVARDËNTES L SEGONDO LIVEL DE ISTRUZION Y FURMAZION
 
Art. 1 (Fins dl segondo livel de istruzion y furmazion dla Provinzia autonoma de Bulsan)
 
(1) L segondo livel de istruzion y furmazion ie pert dl sistem d'educazion provinziel nunzià tl articul 1 dla lege provinziela di 16 de lugio dl 2008, n. 5, y ie costituì dai percursc dla istruzion lizeala, dla istruzion tecnica y dla istruzion y furmazion prufesciunela, che à n valor educatif y furmatif valif. La particulariteies dl teritore dla provinzia de Bulsan sciche nce l plurilinguism y l pluralism culturel vën purtei a esprescion tla realisazion di percursc de furmazion tl respet dl articul 19 dl Statut d'autonomia.
 
(2) Tl segondo livel de istruzion y furmazion vëniel realisà a na maniera unitera y valiva la ublianza de istruzion y l dërt-duvier de istruzion y furmazion. Tenian cont dla fundamëntes dl articul 1 dla lege provinziela di 16 de lugio dl 2008, n. 5 y di regulamënc dla UE ie l segondo livel basà sun l prim livel y l à l fin de renfurzé y avané la cunescënzes y la cumpetënzes acuisides tl prim livel. L segondo livel sustën la capaziteies cognitives, emozioneles, criatives, persuneles y sozieles dla studëntes y di studënc y l se damanda n sëns de respunsabltà y mpëni persunel. La persones che à finà via l segondo livel coche zitadins y zitadines cuscientes, njiniedes a na maniera particulera tl ciamp dla storia dla provinzia y dla autonomia de Südtirol y cumpetëntes te deplù rujenedes, ie bones de se udëi ora cunliamënc y relazions, les ie cumpetëntes tla tecnologies dla sozietà dla nfurmazion y porta pro al svilup culturel, soziel, economich y ecologich de na sozietà democratica.
 
(3) I percursc dl segondo livel ti dà ala studëntes y ai studënc la puscibltà de realisé n si proiet de vita y n svilup culturel y prufesciunel tenian cont, tres mesures de ndividualisazion y persunalisazion tl mparé, de si ritms d'aprendimënt y de si talënc defrënc. A chësta moda sustëni l svilup de capaziteies y nteresc spezifics y segurea l suzes scolastich y la valivanza dla chances tla furmazion nce ai fins dl azes al mond dl lëur. Per la studëntes y i studënc te na situazion de desvantaje o de handicap vëniel aplicà la despusizions nunziedes tla lege provinziela di 30 de juni dl 1983, n. 20, y mudazions suzessives.
 
Art. 2 (Strutura)
 
(1) I percursc dla istruzion lizeala y dla istruzion tecnica dura cin ani y ie partii su te doi bienns y te n cuinto ann. I lizeums y istituc tecnics fina via cun n ejam de Stat.(2) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela se articulea nsci:
percursc che dura trëi ani y che fina via cun la cualificazion prufescionela; chësta cualificazion reprejentea l titul per l azes al cuarto ann di percursc che dura cater ani. Chësc cuarto ann ie ratà n ann de spezialisazion;
percursc che dura cater ani y che fina via cun la arjonta dl diplom prufesciunel;
percursc de lernerat tl cheder dl dovëi de istruziun y dl dërt y dovëi de istruziun y formaziun, che se röia cun l'arjunjimënt de n atestat de cualificaziun profescionala, de n diplom profescional o dl diplom dl ejam de Stat final. 2)
percursc de istruzion prufesciunela che dura cin ani, partìi su te doi bienns y n cuinto ann y che fina via cun n ejam de Stat.
 
(3) Al segondo livel de istruzion y furmazion vënien lascei pro do che n à superà l ejam de Stat dl prim livel.TopArt. 3 (Lizeums)(1) I percursc dla istruzion lizeala ti pieta ala studëntes y ai studënc na istruzion generela ampla y i strumënc culturei y metodologics per na cumprenscion aprufondida dla realtà, acioche les/i posse afrunté a na maniera raziunela, criativa, proietuela y critich-reflessiva la situazions, i fenomenns y la desfidedes dl mond dal didancuei. I percursc dla istruzion lizeala segurea l'acuisizion de cunescënzes y cumpetënzes genereles y spezifiches adatedes sce n va inant cun i studesc plu auc y per la realisazion dla cariera prufesciunela.(2) L possa unì istituì chësta sortes de lizeums, partii su aldò dla direzions de materies y dla opzions dates sëura tlo dessot:
<poem>
lizeum tlassich;
lizeum scientifich y lizeum scientifich cun la opzion dla scienzes aplichedes;
lizeum de mujiga y bal cun la sezion de mujiga y la sezion de bal;
lizeum dla scienzes sozieles y lizeum dla scienzes sozieles cun la opzions economich-sozieles.
</poem>
(3) I percursc dla istruzion lizeala svilupea si prufil educatif y culturel sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.TopArt. 4 (Istituc tecnics) (1) I percursc dla istruzion tecnica pieta bases cultureles de carater economich, scientifich y tecnologich che n se davania tres l stude, l aprufondimënt y l’aplicazion de rujenedes y metodologies de carater generel y spezifich tl cuntest de na nterazion sterscia danter teoria y pratica. Ti percursc dla istruzion mpera la studëntes y i studënc la cunescënzes y la cumpetënzes che ie debujën per ntënder i raporc y la regules economiches, tecnologiches, sozieles y istituzioneles y a les apliché sciche l toca. Tres i percursc dla istruzion tecnica iel puscibl azeder al mond dl lëur y jì inant cun i studesc plu auc.(2) L possa unì istituì chisc istituc tecnics, articulei aldò dla direzions y dla opzions dates sëura tlo dessot:
 
(3) I percursc dla istruzion lizeala svilupea si prufil educatif y culturel sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.
 
Art. 4 (Istituc tecnics)
 
(1) I percursc dla istruzion tecnica pieta bases cultureles de carater economich, scientifich y tecnologich che n se davania tres l stude, l aprufondimënt y l’aplicazion de rujenedes y metodologies de carater generel y spezifich tl cuntest de na nterazion sterscia danter teoria y pratica. Ti percursc dla istruzion mpera la studëntes y i studënc la cunescënzes y la cumpetënzes che ie debujën per ntënder i raporc y la regules economiches, tecnologiches, sozieles y istituzioneles y a les apliché sciche l toca. Tres i percursc dla istruzion tecnica iel puscibl azeder al mond dl lëur y jì inant cun i studesc plu auc.(2) L possa unì istituì chisc istituc tecnics, articulei aldò dla direzions y dla opzions dates sëura tlo dessot:
<poem>
Istituc tecnics per l ciamp economich:
aministrazion, finanza y marketing cun la articulazions:
costruzions, ambient y teritore;
geotecnica.
</poem>
(3) I istituc tecnics svilupea si prufil educatif sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.TopArt. 5 (Istruzion y furmazion prufesciunela) (1) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela mira a furmé la studëntes y i studënc a na maniera che les/i sibe tla cundizions de dejëujer cun cumpetënza y capazità reflesciva n'atività prufesciunela. Tres chisc percursc possen arjonjer degreies defrënc de cualificazion prufesciunela y ruvé nchin pra l ejam de Stat.(2) I percursc de cualificazion o de diplom prufesciunel nunziei tl articul 2, coma 2, pustoms a) y b), vën realisei te na lingia de lueges de aprendimënt cunlian teoria y pratica, tl cheder de n prufil prufesciunel spezifich. Oradechël sustën y svilupea i percursc la cumpetënzes tecnich-prufesciuneles, persuneles y sozieles te troies d'aprendimënt urientei de viers dla pratica. Te chësc cuntest iel nce udù danora practicums y proiec de lëur n cunlaurazion cun l'aziendes. L bujën de furmazion vën nrescì sistematicamënter y cuncretisà te prufii prufesciunei spezifics.(3) Tres i cursc anuei nunziei tl articul 2, coma 2, pustom c), iel puscibl arjonjer cunescënzes aprufundides de cultura generela y l'amiscion al ejam de Stat. I criteres generei per l’atuazion di cursc nunziei vën determinei dala Jonta provinziela a una cun l Ministere cumpetënt tenian cont dla cumpetënzes autonomes y dla realtà locala.(4) L percurs de lernerat nunzià tl articul 2, coma 2, pustom d), ie n elemënt de furmazion de valuta valiva per ademplì al dërt-duvier de istruzion y furmazion y ala ublianza de istruzion, ti lims udui danora dala normativa statela valëivla. Tl lernerat vëniel auternà la lueges de istruzion scola y azienda che ie tramedoves respunsables per la furmazion di jëuni y dla jëunes.(5) I percursc dla istruzion prufesciunela nunziei tl articul 2, coma 2, pustom e), à l fin de mpartì na cultura generela y tecnich-prufesciunela mireda a svilupé te na dimenscion operativa la cunescënzes y cumpetënzes che ie debujën per respuender ai bujëns spezifics dl mond dla prufescion y dl lëur, ma nce per jì inant cun i studesc auc. I tòl ite chëi ciamps cun la direzions y articulazions curespundëntes ududes danora dala normativa statela valëivla tla materia de istruzion y furmazion, che vën ativedes n relazion ala diretives de politica educativa nunziedes tl articul 8 y ala dumanda y ai bujëns spezifics purtedes a esprescion dala trëi grupes linguistiches.(6) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela che porta respetivamënter a na cualificazion, a n diplom prufesciunel o a n titul de stude svilupea si prufil sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 10.(7) Ora per cie che reverda l'autonomia atribuita ai istituc prufesciunei aldò dla lege provinziela di 29 de juni dl 2000, n. 12, y mudazions suzessives, ti vëniel recunesciù ala scoles de furmazion prufesciunela l'autonomia urganisativa, didatica, finanziela y aministrativa. I ciamps y la manieres d'eserzitazion de chësta autonomia, stluc ite i organns colegiai, vën determinei cun regulamënt d'esecuzion.TopArt. 6 (Cursc per adulc) (1) I cursc per adulc che mira a arjonjer n titul de stude vën fac n basa a modiei de furmazion laurei ora aposta aldò de criteres y formes de urganisazion che vën stabilii aldò dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.(2) I cursc per adulc che mira ala acuisizion de cualifiches, de diploms prufesciunei y de tituli de stude dac ora dala scoles dla istruzion y furmazion prufesciunela nunzieda tl articul 2, coma 2, pustoms a), b), c) y d), ie urganisei aldò dla normativa provinziela valëivla tla materia.TopArt. 7 (Urientamënt, cuntinuità educativa y permeabltà) (1) La istituzions scolastiches dl prim y dl segondo livel sauridea la dezijions adatedes per cie che reverda l jì inant cun i studesc metan a jì azions de urientamënt realisedes deberieda cun la studëntes y i studënc. Chësta azions vën fates per sustenì la furmazion y l svilup dla persunalità dla studëntes y di studënc y per schivé che sculeies y sculées lasce la scola.(2) La istituzions scolastiches y furmatives dl segondo livel realisea azions d'urientamënt miredes a sustenì la dezijions adatedes per jì inant cun i studesc auc y per se ntegré tl mond dl lëur.(3) La frecuenza, cun cuntlujion positiva, de cie percurs o pert de percurs che mei dl segondo livel cumporta l’acuisizion de credic furmatifs.(4) La Jonta provinziela dà dant i criteres generei per l recunescimënt di credic furmatifs che n arjonj tres i lizeums, i istituc tecnics y i istituc dla scoles de istruzion y furmazion prufesciunela y la determinea i criteres per la zertificazion dla cumpetënzes mparedes tl segondo livel. Oradechël determineiela, n basa ala ndicazions provinzieles nunziedes ti articuli 9 y 10, i criteres per la realisazion dla permeabltà danter i percursc defrënc dl segondo livel sciche nce la cundizions per l’amiscion ai ejams dla cualifiches prufesciuneles dla studëntes y di studënc di istituc de istruzion prufesciunela.(5) La ndicazions provinzieles nunziedes ti articuli 9 y 10 segurea – tl respet dla ufuerta furmativa y di obietifs che caraterisea la scoles defrëntes – la unitarietà dl bienn de ublianza aldò dla cumetudes dl Parlamënt europeich y dl Cunsëi europeich tla materia dla cumpetënzes tlé per l aprendimënt permanënt.(6) Per sustenì la permeabltà tl bienn de ublianza ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela vëij la ndicazions provinzieles nunziedes respetivamënter tl articul 9 y tl articul 10, coma 4, danora na pert de materies medemes.(7) La istituzions scolastiches y furmatives sustën l passé via y ca danter duc i percursc dl segondo livel y les adotea mesures didatiches che mira a na preparazion adateda al passaje a n'autra istituzion. La scoles nluegedes tl medemo raion geografich, nce sce de rujeneda de nseniamënt defrënta, cunlëura danter ëiles per la realisazion de proiec che les fej deberieda. Chisc proiec porta pro a na miëura permeabltà danter i percursc, ma nce al svilup y al avanamënt dla cualità dla ufierta furmativa. N pëis particuler ti vëniel dat al mparé dla segonda rujeneda y dl'autra rujenedes fulestieres. A chësc fin sustën la scoles si culaborazion cun l mond dl lëur, cun la realtà produtiva dl teritore, cun i istituc de furmazion y de nrescida locai y cun la lies y la istituzions de junëza sciche nce l barat de studënc y studëntes cun scoles tla Talia y oradecà.TopArt. 8 (Prugramazion dla ufierta furmativa)(1) La Jonta provinziela determinea la linies diretives de politica educativa y apurvea la destribuzion dla ufierta de istruzion y furmazion tenian cont dla carateristiches y di bujëns dla trëi grupes linguistiches.(2) La direzions possa tò ite scoles y istituc de sort y livel defrënt.TopArt. 9 (Ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums ti lizeums y ti istituc tecnics)(1) Tl respet dla identiteies cultureles dla trëi grupes linguistiches apurvea la Jonta provinziela per la scoles dla trëi grupes linguistiches la ndicazions provinzieles respetives per la definizion di curiculums revardënc i lizeums y i istituc tecnics. Chësta ndicazions vëij danora:
 
i obietifs generei dl pruzes de furmazion y l prufil educatif, culturel y prufesciunel dla studëntes y di studënc canche les/i fina via i percursc di lizeums y di istituc tecnics, sciche nce la cunescënzes, la capaziteies y la cumpetënzes dla studëntes y di studënc ala fin dl prim bienn y dl cuinto ann;
(3) I istituc tecnics svilupea si prufil educatif sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.
l orar dla lezions, nce la cumpëida cumplessiva dl' ëures dla materies singules y dl'ativiteies didatiches per i nseniamënc de ublianza y sce n cajo la cuota facultativa opzionela;
 
Art. 5 (Istruzion y furmazion prufesciunela)
 
(1) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela mira a furmé la studëntes y i studënc a na maniera che les/i sibe tla cundizions de dejëujer cun cumpetënza y capazità reflesciva n'atività prufesciunela. Tres chisc percursc possen arjonjer degreies defrënc de cualificazion prufesciunela y ruvé nchin pra l ejam de Stat.
 
(2) I percursc de cualificazion o de diplom prufesciunel nunziei tl articul 2, coma 2, pustoms a) y b), vën realisei te na lingia de lueges de aprendimënt cunlian teoria y pratica, tl cheder de n prufil prufesciunel spezifich. Oradechël sustën y svilupea i percursc la cumpetënzes tecnich-prufesciuneles, persuneles y sozieles te troies d'aprendimënt urientei de viers dla pratica. Te chësc cuntest iel nce udù danora practicums y proiec de lëur n cunlaurazion cun l'aziendes. L bujën de furmazion vën nrescì sistematicamënter y cuncretisà te prufii prufesciunei spezifics.
 
(3) Tres i cursc anuei nunziei tl articul 2, coma 2, pustom c), iel puscibl arjonjer cunescënzes aprufundides de cultura generela y l'amiscion al ejam de Stat. I criteres generei per l’atuazion di cursc nunziei vën determinei dala Jonta provinziela a una cun l Ministere cumpetënt tenian cont dla cumpetënzes autonomes y dla realtà locala.
 
(4) L percurs de lernerat nunzià tl articul 2, coma 2, pustom d), ie n elemënt de furmazion de valuta valiva per ademplì al dërt-duvier de istruzion y furmazion y ala ublianza de istruzion, ti lims udui danora dala normativa statela valëivla. Tl lernerat vëniel auternà la lueges de istruzion scola y azienda che ie tramedoves respunsables per la furmazion di jëuni y dla jëunes.
 
(5) I percursc dla istruzion prufesciunela nunziei tl articul 2, coma 2, pustom e), à l fin de mpartì na cultura generela y tecnich-prufesciunela mireda a svilupé te na dimenscion operativa la cunescënzes y cumpetënzes che ie debujën per respuender ai bujëns spezifics dl mond dla prufescion y dl lëur, ma nce per jì inant cun i studesc auc. I tòl ite chëi ciamps cun la direzions y articulazions curespundëntes ududes danora dala normativa statela valëivla tla materia de istruzion y furmazion, che vën ativedes n relazion ala diretives de politica educativa nunziedes tl articul 8 y ala dumanda y ai bujëns spezifics purtedes a esprescion dala trëi grupes linguistiches.
 
(6) I percursc dla istruzion y furmazion prufesciunela che porta respetivamënter a na cualificazion, a n diplom prufesciunel o a n titul de stude svilupea si prufil sun la basa dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 10.
 
(7) Ora per cie che reverda l'autonomia atribuita ai istituc prufesciunei aldò dla lege provinziela di 29 de juni dl 2000, n. 12, y mudazions suzessives, ti vëniel recunesciù ala scoles de furmazion prufesciunela l'autonomia urganisativa, didatica, finanziela y aministrativa. I ciamps y la manieres d'eserzitazion de chësta autonomia, stluc ite i organns colegiai, vën determinei cun regulamënt d'esecuzion.
 
Art. 6 (Cursc per adulc)
 
(1) I cursc per adulc che mira a arjonjer n titul de stude vën fac n basa a modiei de furmazion laurei ora aposta aldò de criteres y formes de urganisazion che vën stabilii aldò dla ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9.
 
(2) I cursc per adulc che mira ala acuisizion de cualifiches, de diploms prufesciunei y de tituli de stude dac ora dala scoles dla istruzion y furmazion prufesciunela nunzieda tl articul 2, coma 2, pustoms a), b), c) y d), ie urganisei aldò dla normativa provinziela valëivla tla materia.
 
Art. 7 (Urientamënt, cuntinuità educativa y permeabltà)
 
(1) La istituzions scolastiches dl prim y dl segondo livel sauridea la dezijions adatedes per cie che reverda l jì inant cun i studesc metan a jì azions de urientamënt realisedes deberieda cun la studëntes y i studënc. Chësta azions vën fates per sustenì la furmazion y l svilup dla persunalità dla studëntes y di studënc y per schivé che sculeies y sculées lasce la scola.
 
(2) La istituzions scolastiches y furmatives dl segondo livel realisea azions d'urientamënt miredes a sustenì la dezijions adatedes per jì inant cun i studesc auc y per se ntegré tl mond dl lëur.
 
(3) La frecuenza, cun cuntlujion positiva, de cie percurs o pert de percurs che mei dl segondo livel cumporta l’acuisizion de credic furmatifs.
 
(4) La Jonta provinziela dà dant i criteres generei per l recunescimënt di credic furmatifs che n arjonj tres i lizeums, i istituc tecnics y i istituc dla scoles de istruzion y furmazion prufesciunela y la determinea i criteres per la zertificazion dla cumpetënzes mparedes tl segondo livel. Oradechël determineiela, n basa ala ndicazions provinzieles nunziedes ti articuli 9 y 10, i criteres per la realisazion dla permeabltà danter i percursc defrënc dl segondo livel sciche nce la cundizions per l’amiscion ai ejams dla cualifiches prufesciuneles dla studëntes y di studënc di istituc de istruzion prufesciunela.
 
(5) La ndicazions provinzieles nunziedes ti articuli 9 y 10 segurea – tl respet dla ufuerta furmativa y di obietifs che caraterisea la scoles defrëntes – la unitarietà dl bienn de ublianza aldò dla cumetudes dl Parlamënt europeich y dl Cunsëi europeich tla materia dla cumpetënzes tlé per l aprendimënt permanënt.
 
(6) Per sustenì la permeabltà tl bienn de ublianza ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela vëij la ndicazions provinzieles nunziedes respetivamënter tl articul 9 y tl articul 10, coma 4, danora na pert de materies medemes.
 
(7) La istituzions scolastiches y furmatives sustën l passé via y ca danter duc i percursc dl segondo livel y les adotea mesures didatiches che mira a na preparazion adateda al passaje a n'autra istituzion. La scoles nluegedes tl medemo raion geografich, nce sce de rujeneda de nseniamënt defrënta, cunlëura danter ëiles per la realisazion de proiec che les fej deberieda. Chisc proiec porta pro a na miëura permeabltà danter i percursc, ma nce al svilup y al avanamënt dla cualità dla ufierta furmativa. N pëis particuler ti vëniel dat al mparé dla segonda rujeneda y dl'autra rujenedes fulestieres. A chësc fin sustën la scoles si culaborazion cun l mond dl lëur, cun la realtà produtiva dl teritore, cun i istituc de furmazion y de nrescida locai y cun la lies y la istituzions de junëza sciche nce l barat de studënc y studëntes cun scoles tla Talia y oradecà.
 
Art. 8 (Prugramazion dla ufierta furmativa)
 
(1) La Jonta provinziela determinea la linies diretives de politica educativa y apurvea la destribuzion dla ufierta de istruzion y furmazion tenian cont dla carateristiches y di bujëns dla trëi grupes linguistiches.
 
(2) La direzions possa tò ite scoles y istituc de sort y livel defrënt.
 
Art. 9 (Ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums ti lizeums y ti istituc tecnics)
 
(1) Tl respet dla identiteies cultureles dla trëi grupes linguistiches apurvea la Jonta provinziela per la scoles dla trëi grupes linguistiches la ndicazions provinzieles respetives per la definizion di curiculums revardënc i lizeums y i istituc tecnics. Chësta ndicazions vëij danora:
:i obietifs generei dl pruzes de furmazion y l prufil educatif, culturel y prufesciunel dla studëntes y di studënc canche les/i fina via i percursc di lizeums y di istituc tecnics, sciche nce la cunescënzes, la capaziteies y la cumpetënzes dla studëntes y di studënc ala fin dl prim bienn y dl cuinto ann;
:l orar dla lezions, nce la cumpëida cumplessiva dl' ëures dla materies singules y dl'ativiteies didatiches per i nseniamënc de ublianza y sce n cajo la cuota facultativa opzionela;
la cuota d'autonomia di curiculums atribuida ala istituzion scolastica y i criteres per l’adurvanza de chësta cuota sciche nce i criteres per l’adozion de percursc didatics inuvatifs cun referimënt particuler ai nseniamënc dla rujenedes y dl ciamp scientifich- tecnologich;
:i criteres per l’adurvanza dla cuota de flessibltà per curespuender ala dumanda dl teritore y ai bujëns de furmazion che l mond dl lëur y dla prufescions se damanda;
i criteres revardënc i cursc per adulc nunziei tl articul 6, coma 1.
 
(2) La deliberes dla Jonta provinziela nunziedes tl coma 1 ti vën mandedes al Ministere cumpetënt ai fins nunziei tl articul 9 dl decret dl Presidënt dla Republica di 10 de fauré dl 1983, n. 89, y mudazions suzessives.TopArt. 10 (Ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums dla istruzion y furmazion prufesciunela)(1) La Jonta provinziela apurvea la ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums dla istruzion y furmazion prufesciunela nunzieda tl articul 2, coma 2, pustoms a), b), c) y d). Chësta ndicazions mira a sustenì la furmazion persunela y prufesciunela dla studëntes y di studënc ti judan a proieté y svilupé ativamënter si cariera prufesciunela.(2) Per cie che reverda i fins nunziei tl coma 1 ie l prinzip de "prufescion" de mpurtanza zentrela. A chësta moda fej la proietazion di percursc referimënt a cualificazions prufesciuneles, a prufii prufesciunei recunesciui y a prufii nueves da svilupé.(3) I pruzesc de lëur y l'ativieteies prufesciuneles descrites aldò dla cumpetënzes ie i ponc de referimënt per la planificazion di pruzesc dl aprendimënt dla cunescënzes, dla capaziteies y di talënc. L'acuisizion dla cumpetënzes tecnich-prufesciuneles se ntegrea cun l svilup dla cumpetënzes persuneles, sozieles y comunicatives.(4) Coche udù danora per i lizeums y i istituc tecnics dl articul 9, definësc la Jonta provinziela la ndicazions provinzieles che reverda i curiculums di percursc de istruzion prufesciunela.TopArt. 11 (Orar dla lezions)(1) L orar dla lezions determinà dala ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9 y tl articul 10, coma 4, tòl ite na cuota de ublianza de basa y n cajo nce na cuota facultativa opzionela.(2) Ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela de rujeneda taliana y tudëscia à la cumpëida de ëures ublientes da vester de almanco 4590 tl tëmp di cin ani.(3) Ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela di luesc ladins à la cumpëida de ëures ublientes da vester de almanco 4760 tl tëmp di cin ani.(4) La cumpëida minima de ëures nunzieda ti comes 2 y 3, ie articuleda sun la basa dl calënder de scola valëivl y costituesc na prestazion essenziela minima garantida per lege tl tëmp di cin ani de scola a duta la studëntes y a duc i studënc. La possa unì avaneda tl cheder dla ndicazions provinzieles y ti lims dla ressurses despunibles dala istituzions scolastiches autonomes.(5) La cumpëida dla lezions, dla ativiteies didatiches y dla eserzitazions pratiches tl cheder di percursc de istruzion prufesciunela possa unì definida y strutureda a na maniera da lascé pro nce l'acuisizion de cualificazions prufesciuneles.TopArt. 12 (Valutazion) (1) Ai fins dla validità y dla valutazion dl ann scolastich ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc prufesciunei ti vëniel damandà ala studëntes y ai studënc na frecuenza de almanco trëi cherc dl orar anuel persunalisà. Te caji d'ezezion possa la istituzions scolastiches stabilì deroghes mutivedes al lim nunzià dessëura, a cundizion che pervia de chësta assënzes ne se porte nia pro l fat che n ne posse nia valuté sciche l toca la studëntes y i studënc.(2) Ti istituc nunziei tl coma 1, à l cunsëi de tlas sun la basa di criteres generei stabilìi dal coleghium dl personal nseniant chësta cumpetënzes:
(2) La deliberes dla Jonta provinziela nunziedes tl coma 1 ti vën mandedes al Ministere cumpetënt ai fins nunziei tl articul 9 dl decret dl Presidënt dla Republica di 10 de fauré dl 1983, n. 89, y mudazions suzessives.
 
Art. 10 (Ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums dla istruzion y furmazion prufesciunela)
 
(1) La Jonta provinziela apurvea la ndicazions provinzieles per la definizion di curiculums dla istruzion y furmazion prufesciunela nunzieda tl articul 2, coma 2, pustoms a), b), c) y d). Chësta ndicazions mira a sustenì la furmazion persunela y prufesciunela dla studëntes y di studënc ti judan a proieté y svilupé ativamënter si cariera prufesciunela.
 
(2) Per cie che reverda i fins nunziei tl coma 1 ie l prinzip de "prufescion" de mpurtanza zentrela. A chësta moda fej la proietazion di percursc referimënt a cualificazions prufesciuneles, a prufii prufesciunei recunesciui y a prufii nueves da svilupé.
 
(3) I pruzesc de lëur y l'ativieteies prufesciuneles descrites aldò dla cumpetënzes ie i ponc de referimënt per la planificazion di pruzesc dl aprendimënt dla cunescënzes, dla capaziteies y di talënc. L'acuisizion dla cumpetënzes tecnich-prufesciuneles se ntegrea cun l svilup dla cumpetënzes persuneles, sozieles y comunicatives.
 
(4) Coche udù danora per i lizeums y i istituc tecnics dl articul 9, definësc la Jonta provinziela la ndicazions provinzieles che reverda i curiculums di percursc de istruzion prufesciunela.
 
Art. 11 (Orar dla lezions)(1) L orar dla lezions determinà dala ndicazions provinzieles nunziedes tl articul 9 y tl articul 10, coma 4, tòl ite na cuota de ublianza de basa y n cajo nce na cuota facultativa opzionela.(2) Ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela de rujeneda taliana y tudëscia à la cumpëida de ëures ublientes da vester de almanco 4590 tl tëmp di cin ani.(3) Ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc de istruzion prufesciunela di luesc ladins à la cumpëida de ëures ublientes da vester de almanco 4760 tl tëmp di cin ani.(4) La cumpëida minima de ëures nunzieda ti comes 2 y 3, ie articuleda sun la basa dl calënder de scola valëivl y costituesc na prestazion essenziela minima garantida per lege tl tëmp di cin ani de scola a duta la studëntes y a duc i studënc. La possa unì avaneda tl cheder dla ndicazions provinzieles y ti lims dla ressurses despunibles dala istituzions scolastiches autonomes.(5) La cumpëida dla lezions, dla ativiteies didatiches y dla eserzitazions pratiches tl cheder di percursc de istruzion prufesciunela possa unì definida y strutureda a na maniera da lascé pro nce l'acuisizion de cualificazions prufesciuneles.TopArt. 12 (Valutazion) (1) Ai fins dla validità y dla valutazion dl ann scolastich ti lizeums, ti istituc tecnics y ti istituc prufesciunei ti vëniel damandà ala studëntes y ai studënc na frecuenza de almanco trëi cherc dl orar anuel persunalisà. Te caji d'ezezion possa la istituzions scolastiches stabilì deroghes mutivedes al lim nunzià dessëura, a cundizion che pervia de chësta assënzes ne se porte nia pro l fat che n ne posse nia valuté sciche l toca la studëntes y i studënc.(2) Ti istituc nunziei tl coma 1, à l cunsëi de tlas sun la basa di criteres generei stabilìi dal coleghium dl personal nseniant chësta cumpetënzes:
la valutazion di apre
36 688

contributi