| [p. 110] |
Imperfect historic (Aorist). |
|
| Jeu ludet, ludà |
temet, temè |
sentit, sentì
|
| ti ludettas |
temettas |
sentittas
|
| el ludet, ludà |
temet, temè |
sentit, sentì
|
| nus ludettan, ludanan |
temettan, temenan |
sentittan, sentinan
|
| vus ludettas |
temettas |
sentittas
|
| els ludettan, ludanan |
temettan, temenan |
sentittan, sentinan.
|
En la terza conjugaziun ei quest temps historic sco en la seconda conjugaziun; p. e. Jeu vendet — vendè etc.
d) Las formas dil condizional ein:
| — ass |
— ess |
— ess |
— iss
|
|
— asses |
— esses |
— esses |
— isses
|
|
— ass |
— ess |
— ess |
— iss
|
|
— assen |
— essen |
— essen |
— issen
|
|
— asses |
— esses |
— esses |
— isses
|
|
— assen |
— essen |
— essen |
— issen
|
| indirect: |
— assi |
— essi |
— essi |
— issi
|
|
— assies |
— essies |
— essies |
— issies
|
|
— assi |
— essi |
— essi |
— issi
|
|
— assien |
— essien |
— essien |
— issien
|
|
— assies |
— essies |
— essies |
— issies
|
|
— assien |
— essien |
— essien |
— issien
|
e) Igl imperativ. En igl imperativ vegn il „a“salvaus en tuttas quater conjugaziun per il singular, pia
| Sing. |
lauda |
tema |
venda |
senta
|
| Plural. |
ludei (— t) |
temei (— t, e — i) |
vendei (— t, e — i) |
sentì (— t)
|
Il „t“della seconda persuna plural ei dismess, mo avont vocals astga el vegnir dovraus. Ins astga aschia, sche ins vul, scriver: Ludeit il Tutpossent. En la seconda e terza conjugaziun ei era la finiziun „i“concedida, cunzun en la poesia, pia era: temì, vendì (vus) etc.
f) Il futur. Tier il futur, che ins ha da present, dovei ins aunc manar en in futur, che sei analogs cun il futur de tut ils auters lungatgs romonschs. Proponida ei la sequenta forma:
| Jeu luderà |
temerà |
venderà |
sentirà
|
| ti luderas |
temeras |
venderas |
sentiras
|
| el lurà |
temerà |
venderà |
sentirà
|
| nus luderein |
temerein |
venderein |
sentirein
|
| vus ludereis |
temereis |
vendereis |
sentireis
|
| els luderan |
temeran |
venderan |
sentiran
|
